Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Discovery Science a difuzat zilele trecute un documentar despre frica, o emotie transmisibila, la fel de contagioasa ca un virus care se transmite instantaneu prin aer. Un singur om infricosat i-a transmis frica multimii care-l inconjura. Este indeajuns sa vezi la televizor imaginea turnurilor gemene cuprinse de sacari, distrugerile cauzate de un atac terorist sau o poveste infricosatoare pentru ca frica sa cuprinda automat multimi intregi. Folosita in campaniile electorale, frica da rezultate rapide si puternice; manipularea bazata pe frica functioneaza perfect. Frica e o arma electorala cu efect sigur, un exceptional agent de vanzari si un mare 'ridicator' de rating.
Dar nu doar frica este contagioasa, ci toate emotiile omenesti parcurg rapid distantele dintre oameni si chiar le desfiinteaza. Frica sau iubire, bucurie sau suferinta, dubiu sau incredere; totul, absolut totul trece dintr-o minte in alta; e contagioasa bucuria, e contagios rasul, e contagios plansul si de aceea noi suntem contaminati si cei care... contamineaza. Cea mai pronuntata, mai persistenta si mai puternica emotie a unui om se transmite intr-o incapere, indiferent de dimensiunea ei. Anumite portiuni din creier se activeaza automat si intra intr-un soi de sincronizare cu impulsul cel mai puternic si mai coerent pe care-l percepe in mediu. Am citit un articol simpatic zilele trecute, despre doi 'derbedei' romani care calatoreau intr-un avion plin cu spanioli. Derbedeii au ras de stwart-ul care le explica oamenilor cum sa se salveze in caz de accident, iar rasul lor s-a transmis tuturor pasagerilor, inclusiv stuart-ului, stresat si suparat initial. Derbedei sau nu, starea lor de bine s-a transmis multimii, pana acolo unde toata lumea din avion radea cu lacrimi. De ce? Credeti ca are importanta 'de ce radem'? Sau are importanta de ce ne este frica? Ratiunea nu se amesteca in comunicarea emotionala a omenilor; nu avem argumente rationale pentru cea mai mare parte a fricilor noastre, cum nu avem agrumente rationale pentru iubirile noastre. Emotiile sfideaza ratiunea si, fie ca avem motive personale sau nu pentru ras sau pentru plans, pentru frica, furie, disperare, bucurie sau tristete, se poate sa ne trezim 'contaminati' pentru ca cineva se asa in starea aceea intr-un moment.
Contagiunea emotionala are, fara indoiala, un rol major in experienta vietii; daca ne-am intreba ce face creierul nostru cand ne uitam la buletinul de stiri de la televizor? Pai, ce sa faca? Se contamineaza cu inca o portie de frica. Inca o portie de dezastru, de iritare si de enervare pe la piata, pe la ghiseele cu functionari apatici, inca o doza de furie sau de tristete din mediul prin care trecem si asa... credem ca putem sa fim doar nervosi, furiosi, doar infricosati si intotdeauna traitori intr-o viata tulburatoare, care ne mai pune pe cate-o mica felie de paine si cate-un strop de dulceata. Eventual, dulceata poate veni sub forma unei veselii spontane si nefiresti, izvorate din creierele unor 'derbedei'. Bine ar fi ca tot mai multi oameni sa transmita in aer emotii de bucurie, pentru ca, daca ar fi mai multi 'derbedei' fericiti pe planeta, aerul emotional al vietii ar fi mai curat. Si fericirea-i la fel de contagioasa ca si frica, si bucuria se poate transmite multimilor printr-o imagine; dar oare de ce 'nu manipulam multimile prin fericire' si o facem prin frica?
