În Moscova, peste care plutea spiritul rău al tiranului crud Stalin, se întâmplă o moarte ciudată. O balerină cu nume lăudat, Isadora Duncan, se plimba pe bulevardele capitalei sovietice cu o limuzină sclipitoare, decapotabilă. Vedeta baletului englez devenise soţia marelui poet rus Esenin şi, afişându-se cu asemenea maşină de lux, sfida cenuşiul şi sărăcia bolşevică. Îmbrăcată excentric, Isadora Duncan avea la gât o eşarfă lungă, care fâlfâia în curentul iscat de viteza limuzinei. La un moment dat, eşarfa de câţiva metri este prinsă în spiţele roţilor lucitoare ale maşinii şi o strangulează pe soţia lui Esenin. Moartea a fost fulgerătoare, eşarfa înfăşurată pe roată i-a rupt beregata. Eşarfă mortală! Există o justiţie imanentă, o dreptate cerească aducătoare de deconturi urâte celor răi, presa scrisese că Isadora Duncan, balerina, încă de copil avea bucuria de a chinui animalele, ceva îngrozitor, scotea ochii vrăbiilor. Acest sfârşit straniu, însă fără conotaţiile pedepsitoare pentru cruzimea dezvăluită la adresa balerinei din Anglia, se petrece, din păcate, şi în România. În anul 2000, actriţa care o interpretase în film pe eroina Ecaterina Teodoroiu, Sabina Furcovici, moare tot din cauza unei eşarfe de la gât. Fragila actriţă de 46 de ani traversează imprudent o stradă din Turda, printr-un loc nepermis, eşarfa de la gât este agăţată de oglinda retrovizoare a unei maşini şi Stela Furcovici este trântită la pământ. Se loveşte rău cu capul de asfalt, suferă o fractură a craniului şi moare în Salvarea care o ducea la spital. Stela Furcovici, o necunoscută, a câştigat competiţia cu peste 200 de actriţe - printre care, vedete mari ca: Irina Petrescu, Aimee Iacobescu, Violeta Andrei - şi interpretează bine rolul învăţătoarei slăbuţe, care a făcut minuni pe câmpurile luptelor istorice de la Mărăşeşti şi moare după ce fusese înainte rănită de două ori. Regizorul Dinu Cocea a mai distribuit-o pe Stela Furcovici în două filme cu haiduci, reconstituindu-se destinul lui Iancu Jianu. Ecaterina Teodoroiu a stat cu chirie în Târgu Jiu la mama lui Sergiu Nicolaescu. Amândouă au luptat şi pe frontul de pe Jiu. Sergiu îmi povestea că mama lui îl alăpta şi îi cânta cântece patriotice.