Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Economia a ajuns actualmente complet dezarticulată. Dezarticulată de demolările fără construcţii noi din perioada primului deceniu şi jumătate postdecembrist, dezarticulare accentuată periculos însă tocmai de creşterea economică din ultimii patru-cinci ani, bazată disproporţionat pe consum din import, pe inserţie de economie financiară într-o articulaţie precară de economie reală. Consum fără producţie, importuri fără exporturi, case fără fundaţii, maşini fără şosele sînt fiecare în parte şi toate împreună caracteristicile economiei actuale din România.
Economia a ajuns actualmente complet dezarticulată. Dezarticulată de demolările fără construcţii noi din perioada primului deceniu şi jumătate postdecembrist, dezarticulare accentuată periculos însă tocmai de creşterea economică din ultimii patru-cinci ani, bazată disproporţionat pe consum din import, pe inserţie de economie financiară într-o articulaţie precară de economie reală. Consum fără producţie, importuri fără exporturi, case fără fundaţii, maşini fără şosele sînt fiecare în parte şi toate împreună caracteristicile economiei actuale din România.
O prognoză ar trebui să ia în considerare o diminuare, dacă nu o lichidare a acestei dezarticulări a economiei. Şi, desigur, nimeni nu ar pretinde să fie avută în vedere o echilibrare care să se producă prin căderea consumului şi comprimarea abruptă a creşterii economice, deşi acesta este un scenariu perfect posibil. Dar o echilibrare pe bază de creştere economică este obligatoriu de avut în vedere. Desigur, dacă dezarticularea actuală este recunoscută ca atare şi deci devine baza de pornire pentru prognoze. Dar dacă nu este recunoscută devine aproape inevitabil scenariul de cădere anterior menţionat.
Nu ştim dacă guvernul – căci Comisia Naţională de Prognoză se află sub jurisdicţia guvernului – recunoaşte sau nu situaţia actuală a economiei ca o dezarticulare. S-ar putea să nu o recunoască astfel şi, ca atare, singurul lucru pe care să-l aibă în vedere prognoza să fie "modernizarea" economiei, pornind de la premisa că acum aceasta este sănătoasă, robustă, în expansiune şi nu mai are nevoie de altceva decît de "modernizare".
Din păcate, aşa s-ar părea că este tratată problema, de vreme ce economia din România este prevăzută a creşte în continuare bazîndu-se pe creşterea serviciilor, cu o dare înapoi a sectorului real al economiei, pentru a atinge parametrii de "modernitate" din nucleul dezvoltat al Uniunii Europene luat ca reper. Acolo serviciile au contribuţii la PIB de peste 60% şi prognoza românească prevede că şi România trebuie să ajungă la aceşti parametri. Detaliat, industria, care şi-a prăbuşit contribuţia la PIB prin distrugere sistematică fără înlocuire sau reală modernizare, ar urma să-şi păstreze actuala pondere. Ceea ce înseamnă ca activitatea industrială să ţină măcar pasul cu creşterea pe ansamblu a PIB. Este prevăzut însă ca agricultura să continue a-şi diminua contribuţia la PIB. Aşa-i "modern"! Aşa cere Uniunea Europeană! Aceasta înseamnă însă ca în agricultură creşterea să fie sub cea a ansamblului PIB, dacă nu cumva să continue a da înapoi şi în cifre absolute (în volum) ca pînă acum!
Nimic de spus! Aşa-i "modern", aşa-i în Uniunea Europeană! Numai că o dare înapoi a sectorului real al economiei (industrie plus agricultură) s-ar justifica doar dacă acesta ar fi cumva supradimensionat. Din păcate, acesta este însă pur şi simplu subdezvoltat! Industria nu face faţă nici măcar cerinţelor minime de consum ale românilor, ce să mai vorbim despre export, iar agricultura nu reuşeşte de pe pămînturile dintre cele mai bune din Europa să hrănească populaţia ţării, recurgîndu-se la importuri agroalimentare pe cît de dramatice, pe atît de jenante! Are nevoie agricultura de dări înapoi sau de creşteri?!
Dacă industria nu va creşte serios – ani buni, de fapt peste media ansamblului –, nu se poate echilibra nici măcar cît de cît dezarticularea internă a consumului fără producţie, şi cea externă a importurilor fără exporturi. Şi dacă industria nu va creşte, pe ce bază vor creşte serviciile spre a se intra în modernitate, căci de fapt jumătate dintre servicii, într-o economie modernă, sînt servicii industriale?! De fapt, pînă la urmă, dacă industria nu va creşte, nimic nu va mai creşte, începînd de la un moment dat! Credeţi că va putea dura la nesfîrşit creşterea economică obţinută pe retail, pe financiar şi pe imobiliar aşezate toate pe import?!
