x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

"Europa de Est merge către Sud"

5
Autor: Adrian Năstase 15 Apr 2014 - 15:43
Acesta este titlul unui articol interesant, apărut în numărul din martie/aprilie, în revista "Foreign Affairs". Articolul este semnat de Jan-Werner Mueller, profesor la Universitatea Princeton și are ca subtitlu "Democrația care dispare în noii membri ai UE".

Profesorul Mueller remarcă faptul că europenilor le place să sărbătorească evenimente ce marchează sfârșitul unor perioade grele ale trecutului. Astfel, în 2014, sunt sărbătoriți 100 de ani de la începerea Primului război mondial, 75 de ani de la începutul celui de-al Doilea război mondial dar și 25 de ani de la căderea Zidului Berlinului. Se împlinesc însă și 10 ani de la cea mai amplă lărgire a UE. Urmată de aderarea României, Bulgariei și Croației.

S-a încheiat astfel Războiul Rece în Europa, prin punerea împreună a Vestului și a Estului. Erau ele, însă, compatibile? Mueller obeservă că, în prezent, aproape toate aceste țări se confruntă cu crize politice, crize ce afectează sistemul lor democratic. Are loc, în majoritatea lor nu doar o întoarcere la autoritarism ci și o construcție de "democrație" supraliberală, în care partidele politice încearcă să acapareze statul fie pentru scopuri ideologice sau, mai prozaic, pentru câștiguri economice. Relația cu UE devine mai complicată. Este dat exemplul lui Viktor Orban care, în 2012, compara UE cu o putere colonială și declara "războiul de independență" împotriva Bruxelles-ului. Iar Mueller nu avea încă rezultatul votului recent de la Budapesta - care a confirmat sprijinul pentru acest tip de politică. Analiza sa continua și cu Cehia. Sunt comentarii și despre România.

Cred însă că examinarea a ceea ce Rumsfeld a numit "Noua Europă" ar trebui să fie lărgită. În opinia mea, criza economică din Europa (pornită în SUA) a generat o revenire la politici naționaliste, individuale, afectând politica "valorilor europene fundamentale" și solidaritatea membrilor.

Țărilor din Europa de Est li se spunea că trebuie să respecte aceste "valori europene", în timp ce Marea Britanie stabilea restricții pentru libertatea de deplasare, iar pentru Franța se accepta depășirea pragului de deficit bugetar. Țările din "Noua Europă" trebuiau să fie exclusiv "west-oriented", în timp ce statele occidentale desfășurau relații tot mai intense cu China sau Rusia.

În aceste condiții, în noile state, membre ale UE, apar tot mai multe întrebări. Ele sunt, mai frecvent, legate de bunăstare și mai puțin de democrație.

Cred că profesorul Mueller nu a înțeles pericolul adevărat - acela ca Europa de Est să meargă nu spre Sud, ci spre Est.



Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de