Falsă licitaţie în curtea lui Băsescu

Noua legislatură porneşte prost şi chiar straniu. Şi chiar, prin stângăciile lui Victor Ponta şi parşiveniile lui Traian Băsescu, riscă să işte disensiuni în USL. Deşi alegătorii, asigurându-i 67% din mandate, îi legitimaseră accederea pe covor roşu la putere. Votul zdrobitor în favoarea USL nu s-a datorat, nimeni nu se îndoieşte de asta, atât meritelor şi angajamentelor Uniunii, cât voinţei populare de a trimite în opoziţie, cel puţin pentru patru ani, cârdăşia PDL-UDMR şi pe "cârmaciul" acesteia, Traian Băsescu.

După 9 decembrie, lui Traian Băsescu nu-i mai rămânea decât să constate că USL, formaţiune politică încrisă la Tribunal, are o majoritate parlamentară  mult peste cea absolută şi, ca atare, este obligat să-l desemneze din rândul ei pe candidatul la funcţia de prim-ministru, despre care toată lumea ştia că se numeşte Victor Ponta. Mai ales că până şi protectorii occidentali ai lui Băsescu au remarcat că alegerile au fost nu numai clare, ci şi lipsite de orice suspiciune de fraudă, ceea ce a recunoscut însuşi cotrocenistul care prognozase o furăciune uriaşă. Ba mai mult, lui Băsescu i s-a transmis, prin declaraţii străvezii, că liderii UE s-au săturat de derapajele sale neconstituţionale.

În acest context, desemnat fiind la consultări Ponta, lider al formaţiunii care deţine majoritatea absolută, consultarea celorlalte partide, de la PDL la UDMR şi la celelalte formaţiuni intrate cu zero mandate directe în Parlament şi strecurate la "un bilet în plus", devenea caducă, ba chiar caraghioasă. Însăşi Constituţia (art. 103) stipulând că ea, consultarea celorlalte partide, are loc "dacă nu există o asemenea majoritate". În loc de un astfel de parcurs logic şi constituţional, Băsescu îşi bate iarăşi joc de Legea fundamentală şi de votul democratic, convocând pentru luni la ora 10 toate partidele parlamentare. Şi nici barem pe rând, ci cu hurta, laolaltă, ca o trupă de răcani pe care don gheneral are chef să o vadă aliniată în faţa sa. Sau ca la o falsă licitaţie. Dacă mai adăugăm şi "întâlnirea informală" de miercuri, când acelaşi a binevoit să-i primească la 1 noapte pe Ponta şi Antonescu, iar Ponta "nu infirmă, nu confirmă" că ar fi semnat - el, nu şi Antonescu - nu ştiu ce document ciudat, despre care se zice că i-ar garanta lui Băsescu imunitatea şi lipsa riscului de a mai fi suspendat îm ultimii doi ani de mandat, dacă nu cumva şi impunitatea ulterioară, apoi într-adevăr USL lasă impresia că nu-i sigură pe propriile picioare.
 
Pe cât de surprinzătoare, pe atât de contra curentului popular şi a voinţei electoratului, încăpăţânarea lui Ponta - destul de clar dezavuată de PNL şi PC - de a coopta în Executiv, fără nici un argument matematic sau logic, UDMR, o formaţiune care a fost complicea PDL în luarea tuturor măsurilor care au exasperat poporul, inclusiv pe etnicii maghiar. Şi ai cărei lideri au încurajat sau au tolerat manifestări profund jignitoare la adresa naţiunii române, terfelind simbolurile României, care sunt Drapelul şi Imnul Naţional şi cerând divizarea statului. Nimeni nu discriminează UDMR (pe acest fals argument al lui Ponta, de ce nu cooptează şi PD?). Iar banca Opoziţiei nu-i un stâlp al infamiei. Gafele lui  Ponta pot aţâţa resentimente populare, iar tânărul posibil premier nu trebuie să uite că, astă iarnă, strada, nu altcineva, a dat jos două guverne portocalii.