x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Foamete mare, risipă multă

0
Autor: Daniel Apostol 26 Iul 2021 - 07:10
Foamete mare, risipă multă


Fiecare al zecelea om se culcă seara flămând, iar pandemia agravează foametea globală. Circa 811 milioane de oameni din lume au suferit de foamete anul trecut, în timp ce 3 miliarde nu își permit să aibă o alimentație sănătoasă, potrivit raportului ONU privind starea securității alimentare și a nutriției în lume. Numărul persoanelor care se confruntă cu „insecuritate alimentară acută” - definită de Banca Mondială ca atunci când viața este pusă în imediat pericol din cauza lipsei de hrană - este gata să se dubleze la peste 272 de milioane. COVID-19 a provocat creșteri severe și pe scară largă a insecurității alimentare globale, afectând gospodăriile vulnerabile din aproape fiecare țară, cu impact preconizat să continue până în 2022. Pandemia a provocat pierderea locurilor de muncă și reducerea veniturilor, lăsând tot mai mulți oameni în imposibilitatea de a cumpăra alimente pentru propriile gospodării.

Pandemia a perturbat lanțurile de aprovizionare, accentuând insecuritatea alimentară. În plus, produsele de bază, precum grâul sau porumbul s-au scumpit amenințător iar pe deasupra s-a adăugat și deprecierea valutară. Potrivit Băncii Mondiale, prețurile globale ale mărfurilor agricole sunt cu peste 40% mai mari decât în ianuarie 2020. Prețurile porumbului, grâului și orezului sunt cu aproximativ 43%, 12% și 10% mai mari decât cele din ianuarie anul trecut. Prețurile în creștere reflectă cererea puternică, împreună cu incertitudinile meteorologice, condițiile macroeconomice și întreruperile aprovizionării legate de COVID-19, chiar dacă perspectivele globale de producție pentru cereale majore rămân bune. Creșterea prețurilor la alimente are un impact mai mare asupra persoanelor din țările cu venituri mici și medii, deoarece acestea își cheltuiesc o parte mai mare din veniturile lor pe alimente decât persoanele din țările cu venituri mari.

În același timp, deși lumea produce suficientă hrană pentru toți, între 30% și 40% din toate alimentele produse se pierd sau rămân neconsumate. În multe țări, consumatorii au trăit lipsuri locale și creșteri de prețuri, în timp ce fermierii au fost blocați cu alimente pe care nu le-au putut valorifica în lanțurile comerciale.  Datele Băncii Mondiale arată că există suficientă hrană cultivată pentru a hrăni încă 2 miliarde de oameni pe an, dar problema este că mâncarea este fie pierdută, fie risipită. Un studiu publicat de ONU la începutul anului arată că 17% din totalul hranei produse la nivel mondial ajunge la gunoi. Unele alimente nu ajung niciodată pe piață sau către consumatori din cauza lipsei de transport și mai ales a refrigerării. Acest lucru este valabil mai ales în țările cu venituri mai mici. În țările cu venituri mai mari, problema este mai degrabă a deșeurilor, care apar în mai multe forme - de la oameni care nu mănâncă ceea ce au cumpărat sau au pus pe farfurii, până la magazine care aruncă produsele care sunt aproape de data de expirare. 

Potrivit FoodWaste.ro, în agricultură se pierd 20 de procente din totalul pierderii globale de alimente. Acest lucru se întâmplă pentru că nu toată recolta poate fi adunată din câmp, fie din cauza meteo, fie din alte cauze.  Anul trecut, Romania-Insider.com raporta că aproximativ o treime din alimentele produse pentru consumul uman sunt irosite la nivel global, ceea ce generează costuri economice și de mediu semnificative. Peste 930 de milioane de tone de mâncare se risipesc anual pe glob, aproape 90 de milioane de tone de alimente se risipesc în fiecare an numai în Europa, iar peste 2,5 milioane de tone provin din România. Iar FoodWaste.ro arată că această cantitate de alimente aruncate corespunde încărcăturii a 127.500 de TIR-uri aliniate în coloană din Bucureşti până Munchen. Fiecare dintre noi irosește singur în gospodărie în medie 353 de grame hrană pe zi. De cele mai multe ori cantitatea de mâncare aruncată de fiecare dintre noi reprezintă o masă completă de care altcineva s-ar putea bucura. 

Prea mulți risipim prea mult, în timp ce și mai mulți nu au cu ce să-și hrănească familiile.


Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de