Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Cristian Chivu marchează un sezon fabulos. Câştigând Cupa Italiei, campionatul Italiei şi campionatul european al cluburilor, Cristian Chivu forţează împliniri de vis. Fotbalistul şi-a făcut datoria. Omul a triumfat. Din depărtarea modestiei noastre nu-mi pot imagina cum poate chinui bucuria, în astfel de momente, sufletul făptaşului de excepţie. Dar nu am jenă, nu am nici o reţinere atunci când împrumut satisfacţii personale din reuşita lui Chivu. Pentru că l-am admirat întotdeauna fără rezerve pe Cristian Chivu. Şi, iată!, acum mă aflu în situaţia de a fi câştigat incontestabil pariul imaginar pe care l-am pus cu denigratorii săi, altfel nişte tolomaci fără cusur. Despre modelul Chivu am mai scris şi nu are rost să mai lungesc vorba şi acum, când isprăvile sale au înălţime definitorie. Aş mai remarca doar faptul că puterea fantastică a acestui om de a se decupa din peisajul fotbalului românesc, puterea de a se extrage din netrebniciile care aici, acasă, ne populează existenţa.
22 mai 2010 punctează cu graţie fotbalul nostru cel de toate zilele. Pe Santiago Bernabeu, Cristian Chivu, alături de extraordinarul Jose Mourinho şi Inter, a definit la superlativ performanţa, într-o zi de graţie. Acasă, în aceeaşi zi, fotbalul cel chinuit a fost şi el graţiat prin împlinirea finalului de campionat. În sfârşit, am scăpat! De-acum încolo trebuie să ne înarmăm cu răbdare şi să lăsăm timpul să curgă până la ştergerea amintirilor urâte. Pentru că nu-mi amintesc vreo altă ediţie de campionat mai ponosită, mai populată de atâta prostie decât cea care şi-a dat acum obştescul sfârşit. Bucuriile şi tristeţile, împlinirile şi neîmplinirile unei astfel de competiţii au cântat fals în lăutăria clasamentului. Şi nici măcar acesta nu linişteşte pe toată lumea. Dinamo şi Rapidul mai aşteaptă încă verdictul TAS-ului pentru a şti care dintre ele va participa în preliminariile Europa League. Cele două echipe aşteaptă verdictul instanţelor europene pentru că nu am reuşit nici măcar gestul de minimă decenţă de a păstra acasă ruşinile care ne caracterizează. Guşa pricinilor fudule din liga lui Mitică regurgitează puturos şi dincolo de bătătura competiţiei interne.
Prezentul cel continuu şi autohton este sumbru. Trecutul îl asupreşte, îl priveşte de sus. Viitorul îl protejează însă. Prin comparaţie. Pentru că prostia e viguroasă şi mă aştept ca ea să lucreze în continuare. Să adâncească şi mai şi criza în care ne aflăm.
Citește pe Antena3.ro
