Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Mai mult chiar, această corecție a creșterii economiei globale este însoțită de o creștere semnificativă a prognozei de inflație, ceea ce îngrijorează pe mulți analiști economici. Economistul Mohamed El-Erian subliniază că „toate aceste vești proaste sunt ambalate într-o incertitudine și mai profundă”, perspectiva economică revizuită a FMI fiind „îngrijorătoare” pentru că „arată că este de așteptat să se adâncească inegalitatea atât în interiorul țărilor, cât și între țări”.
România nu a rămas „pe afara” țărilor pentru care FMI a revizuit în scădere prognoza de creștere economică.
Dimpotrivă, corecția adusă de Fond duce creșterea economiei românești la jumătate din estimarea din toamnă, de la 4,8% la doar 2,2%. Prognoza este extrem de îngrijorătoare, dacă este să ținem cont de faptul că bugetul pentru anul în curs a fost construit de guvern luând în calcul o creștere economică de 4,6%. Datele anunțate de FMI nu ar trebui să surprindă, căci și Banca Mondială anunța la începutul lunii aprilie că economia românească va avea un ritm modest de creștere, de 1,9% în acest an, întâmpinând riscuri suplimentare provocate de războiul din Ucraina. Iar Comisia Europeană (cel mai optimist finanțator extern) vedea și ea, înaintea izbucnirii războiului în Ucraina, o încetinire a economiei României.
Frânează economia, dar accelerează inflația și acest lucru reprezintă un brânci pe panta sărăciei dat unei părți importante din populație.
Inflația a ajuns să fie măsurată cu două cifre (rata anuală a inflaţiei în luna martie 2022 a fost 10,2%, în timp ce prețul gazelor naturale „a sărit” cu 46%, iar alimentele s-au scumpit cu 11,2 % față de martie anul trecut), iar analiștii financiari sunt de părere că va rămâne la o cotă ridicată pe întreg anul și că există un risc moderat spre ridicat pentru a intra în stagflație (coexistența inflației ridicate cu stagnarea economiei, prin lipsa de creștere economică semnificativă).
Economia autohtonă suferă de o criză mai profundă și care vine din trecut, fiind doar agravată astăzi de impactul pandemiei Covid-19 și, mai recent, de cel al războiului din Ucraina. Modelul de creștere economică bazată pe consum preponderent din import face ca economia autohtonă să fie extrem de vulnerabilă în fața blocajelor lanțurilor de aprovizionare și a exploziei globale a prețurilor la energie. Așa cum apreciau analiștii AAFBR, pentru ca România să revină la o creștere economică sănătoasă, „este esențială atragerea celor 30 de miliarde de euro prin PNRR, dar și folosirea lor pentru finanțarea de proiecte care să vizeze problemele structurale și modernizarea economiei”.
Citește pe Antena3.ro
