Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Cănd stai numai la tine in ţară, zicalele de genul "Romăncele sunt frumoase", "Englezii mănăncă prost" sau "Nemţii sunt distanţi" iţi par prejudecăţi şi palavre naţionaliste. După ce cunoşti mai multe ţări, inţelegi că tot folclorul acesta are o bază, că om fi noi ultimii din Europa in multe privinţe, insă romăncele sunt frumoase.
Cănd stai numai la tine in ţară, zicalele de genul "Romăncele sunt frumoase", "Englezii mănăncă prost" sau "Nemţii sunt distanţi" iţi par prejudecăţi şi palavre naţionaliste. După ce cunoşti mai multe ţări, inţelegi că tot folclorul acesta are o bază, că om fi noi ultimii din Europa in multe privinţe, insă romăncele sunt frumoase.
Nu există etnii urăte, cum nu există nici ţări urăte. Totuşi, la căteva popoare bărbaţii şi femeile au o definiţie a trupului atăt de provocator armonioasă, incăt e o chestiune de bun-simţ să le elogiezi infăţişarea. In Tunisia bunăoară, bărbaţii zvelţi, respirănd vitalitate şi avănd feţele sigur desenate, fac majoritatea. Thailandezele, chiar şi la bătrăneţe, sunt marcat feminine, cu o tipologie de neconfundat, dar de neconfundat in registrul delicateţei şi al graţiei. Ceea ce, de pildă, nu se poate spune despre canadience, ţara in care obezitatea e o mare grijă de stat. Mă intrebam la Florenţa unde se ascund frumoasele care fac faima filmelor italiene, iar răspunsul pe care mi l-a dat un localnic m-a lămurit: frumuseţile Italiei nu se plimbă toată ziua pe străzi şi nu circulă cu autobuzul. In Romănia noastră, pănă apucă să se implinească, să fie copleşite de necazuri şi să uite că-s femei, frumoasele sunt la tot pasul, măndre de condiţia lor, de impresia pe care o produc bărbaţilor. Frumoasele pot fi admirate pe stradă. E greu de povestit chipul tipic al romăncei â ca la englezoaice sau nemţoaice, unde există tipare genetice recognoscibile. Atuul frumuseţii, ca fenomen, la romănca tănără e varietatea fizionomică. Romăncele nu-s frumoase intr-un singur fel. Sunt frumoase in toate felurile. Forfoteala raselor in spaţiul balcanic a selectat mai ales excelenţele. In Franţa, unde autohtonii nu s-au incrucişat la intămplare cu imigranţii, femeile se resimt de devitalizarea gintei. Ştiind ce vulnerabilă e orice generalizare de acest gen, revin şi spun: romăncele nu-s mai frumoase ca femeile altor neamuri, dar, chiar şi la o primă impresie, frumoasele noastre-s mai multe decăt frumoasele altora. Mai multe şi mai naturale in datele unei feminităţi acuzate. N-aş indrăzni să afirm că femeile din cutare ţară sunt urăte. E destul să observ că pot spune orice despre ele, dar nu şi că-s nişte frumuseţi.
Un om de afaceri francez, pe care l-am cunoscut intr-un aeroport, a ţinut să-mi spună ce crede el despre Romănia. Avănd interese mari in ţara noastră, observaţiile sale erau judicioase şi niciodată jignitoare. Dumneavoastră, romănii, a zis el la un moment dat, aparent fără nici o legătură cu chestiunile administrative despre care discutaserăm pănă atunci, aveţi o clasă muncitoare feminină de foarte mare calitate. Romăncele cu care lucrează firmele noastre sunt mai bune in toate privinţele decăt bărbaţii. Pentru Romănia e o şansă. L-am intrebat pe francez in ce constă calitatea, iar răspunsul său a fost lipsit de echivoc: Sunt deştepte, frumoase şi harnice. Poţi să te bazezi pe buna lor credinţă.
Nu există etnii urăte, cum nu există nici ţări urăte. Totuşi, la căteva popoare bărbaţii şi femeile au o definiţie a trupului atăt de provocator armonioasă, incăt e o chestiune de bun-simţ să le elogiezi infăţişarea. In Tunisia bunăoară, bărbaţii zvelţi, respirănd vitalitate şi avănd feţele sigur desenate, fac majoritatea. Thailandezele, chiar şi la bătrăneţe, sunt marcat feminine, cu o tipologie de neconfundat, dar de neconfundat in registrul delicateţei şi al graţiei. Ceea ce, de pildă, nu se poate spune despre canadience, ţara in care obezitatea e o mare grijă de stat. Mă intrebam la Florenţa unde se ascund frumoasele care fac faima filmelor italiene, iar răspunsul pe care mi l-a dat un localnic m-a lămurit: frumuseţile Italiei nu se plimbă toată ziua pe străzi şi nu circulă cu autobuzul. In Romănia noastră, pănă apucă să se implinească, să fie copleşite de necazuri şi să uite că-s femei, frumoasele sunt la tot pasul, măndre de condiţia lor, de impresia pe care o produc bărbaţilor. Frumoasele pot fi admirate pe stradă. E greu de povestit chipul tipic al romăncei â ca la englezoaice sau nemţoaice, unde există tipare genetice recognoscibile. Atuul frumuseţii, ca fenomen, la romănca tănără e varietatea fizionomică. Romăncele nu-s frumoase intr-un singur fel. Sunt frumoase in toate felurile. Forfoteala raselor in spaţiul balcanic a selectat mai ales excelenţele. In Franţa, unde autohtonii nu s-au incrucişat la intămplare cu imigranţii, femeile se resimt de devitalizarea gintei. Ştiind ce vulnerabilă e orice generalizare de acest gen, revin şi spun: romăncele nu-s mai frumoase ca femeile altor neamuri, dar, chiar şi la o primă impresie, frumoasele noastre-s mai multe decăt frumoasele altora. Mai multe şi mai naturale in datele unei feminităţi acuzate. N-aş indrăzni să afirm că femeile din cutare ţară sunt urăte. E destul să observ că pot spune orice despre ele, dar nu şi că-s nişte frumuseţi.
Un om de afaceri francez, pe care l-am cunoscut intr-un aeroport, a ţinut să-mi spună ce crede el despre Romănia. Avănd interese mari in ţara noastră, observaţiile sale erau judicioase şi niciodată jignitoare. Dumneavoastră, romănii, a zis el la un moment dat, aparent fără nici o legătură cu chestiunile administrative despre care discutaserăm pănă atunci, aveţi o clasă muncitoare feminină de foarte mare calitate. Romăncele cu care lucrează firmele noastre sunt mai bune in toate privinţele decăt bărbaţii. Pentru Romănia e o şansă. L-am intrebat pe francez in ce constă calitatea, iar răspunsul său a fost lipsit de echivoc: Sunt deştepte, frumoase şi harnice. Poţi să te bazezi pe buna lor credinţă.
Citește pe Antena3.ro
