Fotbalul din Liga 1 și diviziile secunde are deja parcurs de rutină. Competiția în sine nu mai are de dat microbiștilor prea multe răspunsuri. Semnele de întrebare se aglomerează spre alte baraje ale fotbalului, baraje arbitrate de situația financiară a cluburilor, de canoanele licențierii și de îndeplinirea condițiilor de promovare în prima ligă.
Problemele legate de subțirimea bugetară nu au apărut peste noapte. Elementul de noutate este adus doar de schimbarea de atitudine a unor patroni de cluburi. Mă refer la cei care nu mai sunt dispuși să accepte riscul descurcălelii pe sub lege din cauza (sau datorită!) evenimentelor care au tulburat lumea fotbalului în ultima perioadă de timp. Din aceleași motive s-au ascuțit periculos și furcile caudine ale licențierii. Tocmai de aceea s-a dorit o îmblânzire regulamentului. Numai că o astfel de soluție ne-ar cam izola de aceea Europă insensibilă la slăbiciunile noastre. În fine, ultimul deranj vizează dreptul aspirantelor de a promova în prima ligă. Și sunt multe echipele din B al căror drept sportiv de a promova este anulat de neîndeplinirea altor condiții regulamentare.
Realitatea de fapt forțează spre o competiție a compromisurilor care, după cum spuneam, devine mult mai interesantă decât competiția sportivă. Iar rezolvarea de azi pe mâine a situației date, o situație de criză, impune categoric acceptarea compromisului. Rămâne însă de văzut dacă această acceptare a compromisului nu va fi una mult prea relaxată și dacă acceptarea va reprezenta doar o soluție de tranziție. Ceva semne în acest sens au apărut. Dar ele nu par a gira un viitor mai bine așezat.
Reducerea numărului de echipe în Liga 1 ar fi o soluție rezonabilă în raport cu precaritatea financiară care afectează fotbalul. Chiar și numai din drepturile TV ar reveni mai mulți bani pentru fiecare club. În plus, nici concentrarea valorilor creată de reducerea numărului de echipe în prima ligă nu este de neglijat. Gino Iorgulescu, bun cunoscător al realităților fotbalului, militează pentru o asemenea soluție numai bună pentru moment. Soluție avansată cu mult timp în urmă și de Mircea Sandu. Soluție acceptată, la final de mandat, chiar și de Dumitru Dragomir. Soluție cu care nu s-a declarat însă de acord Răzvan Burleanu, adică tocmai omul care flutura cu hărniceală propagandistică sindardul schimbării, stindardul înnoirii. Mini-piticii n-au decât să-și caute de joacă în altă parte. Fotbalul ar avea de suferit dacă le-am accepta capriciile. De aceea, în această dispută, mizez pe victoria lui Gino Iorgulescu. Fiindcă știe ce spune, știe ce face.