x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Editoriale Glasnost & perestroika

Glasnost & perestroika

de Ionuț Bălan    |    22 Aug 2012   •   16:15

In Romania nesimtirea creste in ciuda scaderii populatiei. Retrospectiv privind, fiecare noua formatiune ajunsa la putere prin vot a fost mai nesimtita decat cealalta ... ca sa se poata vorbi clar de degenerare. Care va fi solutia europeana si americana care sa ne dezvete de aceasta meteahna? Probabil, vom fi lasati sa crapam in propria nesimtire.

Pana atunci insa tot nu-mi dau seama cum de nu le e rusine politicienilor romani de strainii cu care intra in contact. Toti ii iau de neseriosi. Dupa care aceiasi politicieni se intreaba de ce nu le acorda cei de afara consideratia de care se bucura in Europa demnitarii cu costum Armani si masina la scara? Explicatia e simpla: formatiunile din care fac parte nu-s partide, ci gasti – grupuri de interese care apar sub aceeasi sigla. Pe respectivele persoane nu le-a unit elitismul, ci rapacitatea, voracitatea, tupeul, nesimtirea si manelismul. Ei au nevoie de membri de partid si ii atrag pe cei care-s la fel ca ei, dar capabili sa faca prozeliti. Mai departe, pe seama prozelitismului, nesimtirea este in crestere. Iar faptul ca, in Romania, elitele s-au distrus ori s-au depreciat face ca gastile sa fie conduse de cei cu origine sanatoasa. Persoanele de acest fel nu au nici cea mai mica intentie sa se instruiasca si nu considera util sa o faca nici copiii lor. Iar daca avem in momentul de fata una dintre cele mai inalte rate ale somajului in randul tinerilor inseamna ca patronii prefera sa plateasca niste bani in plus celor care stiu sa munceasca. Le maresc salariile celor care se pricep, ii pun sa lucreze 12 ore pe zi, dar nu se gandesc nicio clipa sa-i angajeze pe tineri. Si aceasta problema, a decaderii invatamantului in ultimele doua decenii si a faptului ca antreprenorii lucreaza cu cei instruiti inainte de 1990 sau putin dupa, este strans legata de dezinteresul pentru educatie al celor care fac prozeliti. O astfel de secventa nu poate duce decat la colaps. Iar pentru ca un colaps sa produca o reasezare a societatii e bine sa nu se astepte nimeni la el.

Inca un lucru care merita remarcat e ca Romania a evitat o revolutie in perioada post-comunista cu ajutorul inflatiei. Asta a facut ca in loc sa importam investitori credibili si ieftini din strainatate sa ne cream proprii capitalisti. N-au fost imbogatiti decat aceia care au cerut partidele. Si iata de ce nu accepta BNR postulatul ca inflatia este, oriunde si oricand, un fenomen monetar.

Poate ca ar fi bine sa inchei intr-o nota internationalista, asa cum recomanda Kominternul. Cum acceptam sa se faca ajustarile, la nivel global, prin inflatie - un impozit implicit ori printr-o revolutie? Asta cu precizarea ca 'balonul' de libertate al anii ’60-’70 - rezultat al revolutiei 'flower power' - a permis societatii si economiei sa se incarce cu creativitate pentru 20 de ani. Ca dovada, trupele de succes sunt tot acelea de acum doua-trei decenii, in care canta rockeri ajunsi la varsta pensionarii, filmele 'noi' nu-s decat remake-uri ale celor de atunci, automobilele, in afara caroseriilor nu prea au suferit modificari, doar ca-s mai putin fiabile si costa la fel.

Raspunsul este clar: Inflatia, pe seama socializarii pierderilor, poate reprezenta o forma de ajustare, insa ea nu face decat sa amane o revolutie, care cu cat se produce mai tarziu cu atat va fi mai brutala. Si daca ne amintim bine, scopul deschiderii Estului din urma cu doua decenii a fost sintetizat de Gorbaciov in doua cuvinte: glasnost si perestroika, adica transparenta si restructurare. Exact acelasi lucru trebuie sa-l faca acum vesticii, alaturi de esticii ramasi corigenti: romanii.

×