Nu o sa revin asupra bilantului tern si neconvingator al activitatii procurorilor, prezentat la dezbaterea de la Ministerul Public de catre Laura Codruta Kovesi. Au facut-o transant, in paginile Jurnalului National, si Sorin Rosca Stanescu, si Dan Constantin, relevand viciile de forma si de continut ale raportului, ca si faptul ca procurorii continua sa livreze instantelor dosare subrede, care sunt adesea lesne de demolat de catre avocati, sau restituite parchetelor de catre instante, pentru refacerea cercetarilor. Nu o sa insist nici asupra suspiciunilor care vizeaza trenarea anchetelor pana la limita prescriptiilor, ajungandu-se ca dosarul unui banal accident de circulatie, care nu necesita complicate expertize si contraexpertize, sa fie plimbat vreme de peste 7 ani, doar-doar o renunta victima la a i se face dreptate. Aste sunt boli si naravuri vechi, care, impreuna cu subordonarea fata de Executiv - deci, politica - a procurorilor, continua sa afecteze cursul justitiei.
A frapat, insa, prezenta si discursul la bilant ale presedintelui Traian Basescu. Recunosc ca m-am inselat cand, dupa neparticiparea la bilantul Armatei, am presupus ca nu se va duce nici la dezbaterile altor importante institutii, evitand o atmosfera ostila, chiar daca nu exprimata direct. Totusi, s-a dus. Alocutiunea sa nu are nici o relevanta practica, nu pune degetul pe rana. Dimpotriva, i-a mangaiat pe crestet pe procurori - atitudine, de altfel, deseori observata in ultimii ani - laudandu-i si exacerbandu-le meritele. Desi activitatea lor trebuie masurata nu numai si nu atat prin instrumentarea catorva dosare de coruptie ale unor functionari publici mai marisori, sau simpli vamesi si politisti, cat prin prisma infractionalitatii generale din Romania. Aflata la o cota nepermis de ridicata, in pofida cosmetizarii si a tratarii, inclusiv cu aportul Politiei, drept contraventii a unor evidente infractiuni. Atunci, care a fost rostul prezentei presedintelui la bilant, urmand, posibil, sa se duca si la cel al Justitiei? Probabil, un demers de captatio benevolentiae.
Presedintele are, totusi, statutul de inculpat cel putin in dosarul Flota. Chiar daca acesta a fost suspendat pe durata mandatului. Cu largul concurs al lui Daniei Morar, al unei stranii expertize care accepta ca flota a disparut in Triunghiul Bermudelor, dar statul n-are un leu paguba, ca si al interpretarii abuzive a textului constitutional privind imunitatea. E locul sa amintim, Constitutia prevede ca "Presedintele Romaniei se bucura de imunitate. Prevederile art.72, al. 1 (care stabileste ca parlamentarii au imunitate doar pentru voturile sau opiniile politice exprimate - n.n.) se aplica in mod corespunzator". Daca legiuitorul ar fi vrut sa-i confere o imunitate absoluta, ar fi spus doar "Presedintele se bucura de imunitate". Punct.
Traian Basescu se apropie de incheierea la termen, posibil si inainte, a mandatului. Este de presupus ca dosarul Flota, implicit calitatea de inculpat a cetateanului scos din imunitate Traian Basescu, va fi reactivat, dupa cum nu-i exclus ca, "in interesul legii" sa fie redeschis cazul locuintei de lux din Mihaileanu, ori reluate alte suspiciuni ce planeaza asupra sa si a familiei, privind spalarea de bani etc. Desigur, pana la proba contrarie, Traian Basescu se bucura de prezumtia de nevinovatie. Dar prea insistentele sale interventii in sistemul judiciar nu-s catusi de putin oportune. Tocmai frecventa abordare de catre opinia publica a posturii sale de inculpat, fie si intr-un proces suspendat, ar fi de natura sa-l faca sa se abtina, apeland la ceea ce romanii numeau sensus communis, de la a se ancora in aceasta tematica, dand senzatia ca-si face un lobby personal.