In finante, vechiul sfinteste noul!

Ca viata merge inainte ne-o demonstreaza fiecare zi. Se intampla tragedii, vin catastrofe, moare Papa, se casatoreste Printul Charles, se intorc acasa si jurnalistii romani rapiti original… Si totusi, cu atatea evenimente care par a ne coplesi, ne tinem linia continua a vietii. Ne-am urmari-o si mai abil, si mai constant daca ne-am intari reperele: morale, financiare, politice.

Sarac si fudul e tot ce poate fi mai rau. Dar sarac si inventiv ar putea fi o combinatie interesanta. Din aceasta categorie pare sa faca parte si dorinta/ideea/viziunea Bancii Nationale a Romaniei, de a reface vechiul centru financiar al Capitalei, in jurul sediului central al BNR.

La 125 de ani de la infiintarea institutiei, cladirea in sine inca impune. Parca si acum ar mai fi locatari ai imobilului din Strada Doamnei - zona Lipscani - primii bancheri care, fara laptop si ultrasisteme de protectie, incepeau lungul si dificilul drum al Bancii Centrale prin sisteme, epoci, revolutii si reforme. Inarmati cu tocuri, calimari, sugative, stransi la o masa mare, din lemn masiv, previzionau ca locul in care se stabilisera avea sa fie, pana la urma, un reper. Nu doar financiar, ci si moral si cultural.

Guvernatorul BNR, urmasul celor care se ocupau cu schimbatul cambiilor din desagile negustorilor in bani, spune ca, de 15 ani, nu-i da pace ideea de a reinventa vechiul city al Bucurestiului - cu arhitectura si pozitionare care sa ofere acele efecte psihologice determinante, pentru apropierea publicului de sistemul financiar-bancar. Asa cum se intampla in New York, Londra ori Tokyo. Un astfel de centru, crede Mugur Isarescu, ar putea constitui o componenta importanta a ceea ce este cel mai de pret capital al bancilor, al tuturor institutiilor financiare: increderea publicului. Trecand in viteza prin istoria mai putin recenta, remarcam faptul ca, din multe puncte de vedere, acum nu e nimic nou sub soare. Si atunci, la inceputuri, motivele pentru care o banca isi ridica un sediu intr-o zona sau alta a Capitalei erau aceleasi ca in zilele noastre: expunere, proximitate fata de centrele comerciale, distanta fata de punctul zero al Bucurestiului. Atunci toate aceste "indicii" erau cumulate de zona Lipscani: aici se conturase, deja, un centru comercial-financiar. Zona era ocupata, in epoca, de nenumarate hanuri, case de comert, case de schimb, tipografii, redactii de ziare, hoteluri. La intersectia Strazii Lipscani cu Calea Mogosoaiei se afla, inca din 1874, Palatul Societatii de asigurare "Dacia" si, in imediata apropiere, chiar pe Calea Mogosoaiei, era situat primul sediu al Casei de Depuneri si Consemnatiuni, ridicat in 1874. Toate aceste firme erau posibilii clienti ai Bancii Nationale.

Ce-avem acum? Azi, numai turnul BCR se inalta in apropierea Bancii Nationale. Turnul BRD-SG a fost ridicat in Piata Victoriei. Alpha Bank si HVB s-au mutat in zona Televiziune - Piata Charles de Gaulle. Nicaieri in lume, astazi, bancile mari nu mai stau langa banca centrala. Si totusi de ce o pledoarie pentru reinventarea centrului vechi financiar? Cu siguranta, din respect pentru trecut, din preocupare pentru viitor, in cautarea reperelor, propriei axe, care sa ne tina drepti si fermi pe pozitie, ca popor, in orice imprejurare. Nu o cladire face spiritul, dar spiritul unei cladiri te poate inalta. Vorbeste liber despre tine ca trecator, client, functionar, vizitator - pasageri printr-o viata lipsita de ancore sau de tarmuri, pe care sa fie aruncata ancora, atunci cand exista.

Startul l-au dat urmasii celor care, acum 125 de ani, puneau prima caramida la Banca Centrala a Romaniei. Guvernul pare sa nu aiba nimic impotriva sa ne intoarcem la traditie si respect. Primaria, de asemenea. Insa doar puterea gandului nu muta muntii din loc si nici nu colecteaza bani. Personal, nu cred ca, din bugete locale sau centrale, se va reaseza city-ul. In schimb, cred cu tarie in initiativele private. In cei de la societatile financiare, de asigurari, de brokeraj ori consultanta, care detin sedii otelite in zona de nord a Capitalei, dar care vor sa-si adauge pretiozitate, in vechiul centru financiar - acolo unde pot sa-si deschida birouri de reprezentare. Si nu doar de protocol! Ci si de blazon, ceea ce este greu, daca nu imposibil de obtinut, doar din varful penitei Cartier.