Stocarea unei cantităţi mai mari de informaţii şi încălcarea dreptului la viaţă privată a cetăţenilor europeni nu va împiedica producerea unui nou atac terorist. Europa are nevoie de o agenţie de informaţii în toată regula, cu resurse serioase, care să identifice ceea ce stă la baza radicalismului şi să câştige lupta împotriva terorismului.
La o lună de la atacul şocant asupra sediului publicaţiei franceze de satiră, Charlie Hebdo, şefii de guvern din UE iau în discuţie măsuri care să consolideze politicile interne de securitate. Însă acestea sunt bazate pe voluntariat, ideea vehiculată fiind aceea că avem nevoie de mai multă cooperare între statele membre. Este o afirmaţie pe care am tot auzit-o în ultimii ani. Între timp, Europa implementează fără entuziasm noi măsuri împotriva terorismului, iar cei 28 de membri ai Clubului nu par să fie dispuşi să facă schimb de informaţii secrete.
Pe agenda Consiliului European de astăzi una dintre măsuri se ocupă un loc important: adoptarea cât mai rapidă a legislaţiei care vizează registrul european cu datele pasagerilor (PNR). Nu sunt împotriva acestei propuneri, dar trebuie să ne asigurăm că avem şi instrumentele legale pentru a-i proteja pe cetăţeni. Statele membre trebuie să adopte, în acelaşi timp, şi legislaţia corespunzătoare pentru protejarea acestor date.
Ca să fiu sincer, nu cred că stocarea mai multor date cu caracter personal va fi soluţia–minune de luptă împotriva terorismului. Toţi autorii atacurilor din ultima perioadă, de la Londra, Madrid, Bruxelles sau Paris, se aflau deja în vizorul serviciilor secrete înainte de a comite crimele. Dacă Europa doreşte să combată terorismul cu adevărat, atunci avem nevoie de o nouă strategie, care să oblige statele membre să lucreze împreună, fără a încălca însă drepturile fundamentale ale cetăţenilor.
Prim-miniştrii şi instituţiile europene trebuie să privească spre viitor, iar summit-ul european de astăzi este un punct de pornire. Pentru a eficientiza lupta împotriva terorismului, Alianţa Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa (ALDE), propune cinci paşi care trebuie urmaţi.
În primul rând, Comisia europeană ar trebui să vină cu o propunere de înfiinţare a EuroIntel, o platformă europeană destinată serviciilor secrete din fiecare stat membru, prin care ele să poată face, în mod obligatoriu, schimb de informaţii cu privire la ameninţările teroriste. EuroIntel ar putea funcţiona având ca bază actuala structură europeană privind schimbul de informaţii, iar ca organizare, ar putea fi similară Europol. Instituţia nou-creată va avea nevoie de un cadru legal bine stabilit, cu prevederi clare privind respectarea drepturilor cetăţenilor şi cu o definiţie bine conturată a sintagmei ”securitate naţională”.
În al doilea rând, UE trebuie să îşi consolideze instituţiile şi instrumentele pe care le are la dispoziţie în domeniul respectării legii. Statele membre trebuie să ajungă cât mai repede la un acord privind un nou statut al Europol, pentru ca poliţia să aibă o mai bună cooperare la nivelul Uniunii. Totodată, activitatea Europol ar putea fi îmbunătăţită prin crearea unui centru de luptă împotriva terorismului, care să funcţioneze în interiorul său.
Un alt pas important în construirea politicii interne de securitate este îmbunătăţirea legislaţiei la nivel european. Susţin eforturile Comisiei de a creşte prerogativele agenţiei Eurojust şi grăbirea înfiinţării Biroului Procurorului Public European. Acesta din urmă ar putea avea un mandat extins, care să includă şi aspecte ce ţin de terorism.
Nu putem câştiga un război fără a elimina elementele generatoare de conflict. De aceea trebuie să ne concentrăm pe cauzele terorismului şi ale radicalizării unui anumit segment al populaţiei. La nivel naţional avem nevoie de prevenţie, iar de la Bruxelles, Comisia Europeană trebuie să vină cu o strategie de luptă împotriva propagandei teroriste, a reţelelor radicale şi a recrutării de noi adepţi prin intermediul internetului.
Planul pe care vi-l propunem conţine şi unele aspecte externe. Sursele terorismului internaţional fac obiectul actualei politici externe a Uniunii. Există numeroase oportunităţi de cooperare în lupta împotriva terorismului cu ţări din afara UE, iar un exemplu în acest sens este Turcia. Aceste strategii trebuie să ţină cont întotdeauna de respectarea standardelor internaţionale în domeniul drepturilor omului.
Nu ne trebuie mai multe servicii secrete, ci informaţii de mai bună calitate. Nu avem nevoie de mai puţină Europă, ci de mai multă. Nu trebuie doar să luptăm împotriva unui flagel, ci să şi îl prevenim. Bătălia pe care o ducem împotriva terorismului nu este una uşoară, dar este o cauză pe care trebuie să ne-o asumăm.
Guy Verhofstadt, liderul Grupului ALDE din Parlamentul European