Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Cand aparea la noi capodopera lui Mihail Bulgakov "Maestrul si Margareta", o nota de subsol talmacea banala propozitie:"Toata noaptea, intr-o cladire din strada Liubianka, au ars luminile", astfel:"Liubianka- strada in Moscova". Punct! Discretie exgerata sau teama de a nu il supara pe Marele vecin si prieten de la Rasarit? Totusi, citind la "fondul documentar" al bibliotecilor, puteam afla cate ceva despre CEKA,GURU, KGB sau NKVD, ori despre temute personaje precum Djerjinski,Iagoda, Ejov si Beria. Fireste, in ultimii douazeci de ani, lucrurile s-au schimbat, iar asemenea subiecte indelung ocultate au iesit la lumina. Asta nu insemna, insa,ca lectia "Inchizitiei rosii" poate fi clasata; dimpotriva, ea trebuie rememorata, mai cu seama atunci cand, dupa cum ne-a prevenit parabola lui Albert Camus, ciuma totalitarismului isi trimite sobolanii sa moara in mijlocul cetatii fericite.
Subsantiala si deosebit de instructiva in aceasta ordine de idei este cartea lui Ioan C. Popa,"Mecanismele de putere ale regimului totalitarismului comunist in perioada bolsevismului. Impactul in Bsarabia si in Transnistria", aparuta sub egida Fundtiei Europene Titulescu si a Centrului de Studii Strategice. Autorul si-a propus (si a reusit), sa dea raspuns la cateva incitante intrebarii:"natura originara a bolsevismului, in ce masura intre Lenin si Stalin a existat continuitate sau discontinuitate la conducerea partidului si statului sovietic, daca regimul stalinist a reprezentat o ruptura, o exceptie sau o forma maladiva extrema a totalitarismului comunist, care sunt trasaturile perene ale totalitarismului bolsevic si care s-au manifestat in toate fazele de evolutie ale regimului s.a." .
Dupa cum ne convinge analiza lui Ioan C Popa, departe de a fi un accident de parcurs, simbioza intre ierarhia si ideologia partidului unic si bratul sau inarmat –politia secreta, reprezinta un dat ce tine de esenta regimului politic bolsevic totalitar. Cu un bogat material documentar si exploatand cu pricepere documente de arhiva recent aduse la lumina autorul demonstreaza ca, indiferent de fluctuatii sau de faze de relativa relaxare, serviciile secrete au reprezentat instrumentul coercitiv al puterii politice instaurata de bolsevici care si-a bazat si si-a exercitat dominatia numai pe teroare si represiune.
Unul dintre merite cartii lui Ioan C Popa este acela ca readuce in actualitate un text putin cunoscut al lui Dimitrie Gusti "Comunism, socialism, anarhism, sindicalism si bosevism", scris in 1920, la numai trei ani de la instaurarea puterii sovietelor. Numind bolsevismul "cel mai grandios spectacol de experimentare sociala", D. Gusti face o demonstratie memorabila:"Chimistul isi poate permite luxul de a repeta experienta sa ori de cate ori ar vrea, fiindu-i cu totul indiferent daca materialul cu care opereaza; ce face insa Lenin cand nu-i izbutesc experimentele, care lasa urme adanci in memoria sociala pe care o intrebuinteaza?- el trece mai departe la o noua experienta pana ce va ajunge la rezultatul dorit." As adauga reevaluarii textului lui Dimitrie Gusti observatia ca, printr-o semnificativa simetrie, si in cazul nazismului, un alt roman a fost printre primii care au pus dignosticul neiertator fenomenului. Ma refer la Petre Pandrea si la cartea sa "Germania hilterista" aparuta in anul 1933, pe cand regimul trotalitar nazist era in ascensiune.
Remarcabile sunt, de asemenea,analizele aplicate ale lui Ioan C Popa despre impactul totalitarismului bolsevic in Basarabia si Transnistria, domeniu in care autorul si-a probat priceperea in cartea" Romanii, Basarabia si Transnistria", scrisa in colaborare cu Luiza Popa si aparuta in 2010 tot sub egida Fundatiei Europene Titulescu. Fac aici o mentiune aparte pentru capitolului "Bolsevicii si religia. Distrugerea bisericii" pe care il consider una dintre cele mai substantiale abordari ale reprimarii barbare a purtatorilor nobilelor ideluri ale constiintei nationale in aceste strabune meleaguri romanesti.
Nu in ultimul rand, cartea lui Ioan C Popa are meritul de a aduce in atentie texte definitorii pentru strategia si mecanismele terorii totalitariste, in varianta sa bosevica. Nu vreau sa fortez neaparat analogiile, dar nici nu pot sa nu observ cateva semnificative coincidente dintre anumte sloganuri ideologice ale totalitarismului bosevic si anumite frazari politice foarte aproape de zilele noastre. Cu titlu de exemplu, strategia populista a "intoarcerii la popor", despre care vedem ca este o deviza la care au aderat conducatori de toate culorile, asa incat subscriu, fara rezerve, la obsrvatia lui Ioan C Popa: "leninismul lui Stalin pare uneori mai viu decat oricand."
"Mecanismele de putere ale totalitarismului comunist…" este o carte- avertisment care se citeste cu interes si, in egala masura, cu folos.
