x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Editoriale Încotro se duc dobânzile?

Încotro se duc dobânzile?

de Adrian Vasilescu    |    05 Feb 2012   •   21:00

O veste buna: se ieftinesc creditele. Atat cele pentru companii, cat si cele pentru populatie. Dupa ce, in toamna anului trecut, toate dobanzile la credite au urcat, din decembrie au inceput sa scada. Desigur, ca efect al reducerii dobanzii de politica monetara operata de Banca Nationala la inceputul lunii noiembrie 2011.

Recent, la 2 februarie anul curent, Banca Nationala a redus din nou do­banda-cheie. Operatiunea n-a fost o sur­priza nici pentru analisti si nici pen­tru piete. Mai ales ca, dupa re­du­ce­rile din 2 noiembrie 2011 si din 5 ianuarie 2012 se inmultisera prezi­­cerile ca dobanda va fi scazuta in continuare. fii iata ca asa s-a intamplat.

Trei reduceri ale dobanzii de politica monetara in trei luni. Dupa ce, de la 6 mai 2010 si pana la 2 noiembrie 2011, BNR nu mai facuse nici o miscare de dobanzi. Aceasta decizie, in acord cu majoritatea asteptarilor, a plecat de la faptul ca dinamica preturilor de consum s-a imbunatatit. Un argument, desigur real, ce i s-ar putea adauga si altele. In primul rand, economia a scapat de socul produs de cresterea TVA din iulie 2010. Apoi, desi riscul unor turbulente externe e inca mare, Romania are acum sansa sa alinieze rata anuala a inflatiei langa tinta stabilita pentru 2012.

De ce atunci BNR inainteaza cu pasi mici, reducand dobanda cu cate 0,25 de puncte procentuale, si nu face pasi mai mari cum si-ar dori bancile comerciale? Fiindca, in afara de rata dinamica a inflatiei (decembrie pe decembrie), este luat in calcul si un alt indicator, care masoara inflatia medie. Or, daca indicatorul dinamic a coborat la 3,14%, inflatia medie pe 12 luni coboara mai incet. Niciodata Banca Nationala nu sfideaza aceasta oglinda. De aici si cerinta actuala ca ajustarea politicii monetare sa fie facuta gradual, evitandu-se socurile.

Totodata, sunt luate in calcul doua stari de echilibru a caror importanta este radicala: intre stabilitatea preturilor si stabilitatea financiara; si intre dinamica dobanzii de politica monetara si stabilitatea pietei valutare. Desi exista o dorinta generala ca dobanzile la credite sa scada mai repede, niciodata BNR nu va sacrifica acest echilibru. In calcul mai intra si racordarea la actualitate. Departe de a fi vorba despre pasivitate, mentinerea dobanzii de politica monetara intre 6 mai 2010 si 2 noiembrie 2011 a exprimat o atitudine o suta la suta activa. Era o cerinta a momentului. In alte momente, dupa izbucnirea crizei, BNR a facut mai multi pasi in vederea scaderii dobanzii: de la 10,25% pana la 6,25%. Acum, reluand ciclul scaderii dobanzilor, are trei motive sa inainteze cu prudenta: 1) un evident risc de socuri la nivelul preturilor pe pietele mondiale; 2) prelungirea crizei globale; 3) volatilitatea accentuata a capitalurilor pe termen scurt si tendintele de repozitionare a capitalurilor pe termen lung. In aceste imprejurari, intarirea conditiilor monetare – care sa sprijine convergenta inflatiei cu realitatile interne si externe – devine obligatorie.

×
Subiecte în articol: editorial