Independenta sau intimidarea justitiei?

Ma intrebam zilele acestea daca mai intereseaza pe cineva faptul ca avem o Constitutie. Atunci cand cel care are obligatia de a veghea la respectarea ei, presedintele tarii (sub pretextul ca si el este un cetatean ca toti ceilalti?!) si-a fixat parca un obiectiv din a o incalca de cel putin doua ori pe zi, parca nici nu ne mira faptul ca intimidarea justitiei a devenit distractia preferata a noilor guvernanti. Si e normal sa fie asa, cand acelasi presedinte, inculpat trimis in judecata intr-un dosar de mare coruptie, aduce la cunostinta opiniei publice, prin intermediul unui consilier, ca nu mai poate fi judecat pe toata durata mandatului, procedand la o interpretare fantezista a textului constitutional. Romania se transforma, zi de zi, in "Ferma animalelor" anticipata de Orwell. Presedintele functioneaza si ca prim-ministru, vrea sa conduca si Parlamentul, vrea sa fie si seful Consiliului Superior al Magistraturii. Probabil ca nu mai avem mult de asteptat pana la momentul cand seful statului isi va reclama un loc in fruntea Sfantului Sinod. Dar asta doar dupa ce va rezolva problemele de la Federatia Romana de Fotbal si de la cea de hochei. Pentru ca, oricum, trebuie stabilite anumite prioritati (inclusiv de dus pana la capat "revolutia oranj" in zona Marii Negre).

El are pretentia sa cenzureze actele CSM pentru ca se pricepe mai bine la promovarea magistratilor, le da termene politistilor si celor din serviciile de informatii pentru a-i demonstra ca stiu sa-i "combata" pe toti inamicii sai politici. E specialist in proceduri asiguratorii, in curse lung curier, joaca pe tot terenul... si in afara lui, devenind, cu usurinta, "omul providential" al "Axei" in Europa si in jurul Marii Negre.

Grav este insa faptul ca asemenea gesturi tind sa se multiplice mai jos in ierarhie. Si atunci ce poate fi mai firesc decat actiunea ministrului Justitiei de a interveni brutal in activitatea organelor de ancheta? Desigur, tot prin "indicatii pretioase" transmise public Procurorului General intr-o conferinta de presa sau sa cenzureze public deciziile CSM. Aceeasi distinsa doamna are pretentia sa-i controleze pe judecatori si pe procurori prin intermediul petitiilor primite pe pagina de Internet a Ministerului.

Este regretabil ca in afara acestor actiuni de intimidare nu se mai intampla nimic important in acest domeniu. Calendarul de actiuni pe care ni l-am asumat in negocierile cu Uniunea Europeana nu este respectat si riscam, la modul foarte serios, activarea clauzei de salvgardare. Adica, amanarea aderarii Romaniei cu un an din cauza lipsei de profesionalism a actualei puteri. Iar scuze de genul "capitolul a fost prost negociat" nu vor mai pacali pe nimeni. Cand la ministerul care gestioneaza cel mai dificil capitol al aderarii, Justitie si Afaceri Interne, secretarii de stat nu sunt numiti la aproape o luna de la instalarea guvernului din cauza interminabilelor dispute, orice alte consideratii sunt de prisos. Nu e posibila "depolitizarea" justitiei prin tutela. Iar aceasta tendinta de tutelare s-a simtit extrem de puternic in cele cateva saptamani care s-au scurs de la instalarea in functie a noului guvern si, mai ales, a noului presedinte. Nu sunt recomandabile focurile de artificii pentru a oferi sistemului credibilitate. Pentru ca artificiile se sting repede si in urma lor ramane intunericul. Riscam sa repetam ceea ce s-a petrecut in perioada 1997-2000, cand lupta justitiei cu coruptia a fost condusa politic, cand s-a inceput cu cateva anchete alese dupa criterii de imagine (oare Dinu Patriciu s-a transformat din "complice" la sacrificarea lui Theodor Stolojan in "material didactic" pentru imaginea lui Traian Basescu?) si care nu au fost finalizate decat intr-o foarte mica masura, pentru ca dosarele fusesera accelerate artificial.

Ramane speranta ca magistratii romani sa ignore aceste fumigene aruncate de Executiv in curtea puterii judecatoresti si sa sanctioneze, prin atitudinea lor, aceste interferente inadmisibile in viata Justitiei. La fel cum va face, fara indoiala si Uniunea Europeana.