x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

„Înjur-o pe Joiţica, dar pe scenă îmbracă rochia Joiţicăi”

0
Autor: Florin Condurateanu 20 Dec 2019 - 07:30
„Înjur-o pe Joiţica, dar pe scenă îmbracă rochia Joiţicăi”


Se întâmplă ca la o intersecţie de drumuri în viaţă să-ţi fie antipatică o cale din acea răspântie, dar eşti sfătuit să mergi pe acea „şosea” nedorită şi acolo să culegi cele mai răsunătoare succese. În facultăţile de medicină, una din probele de început, la care este supus studentul din anul I, este să asiste la o autopsie. Există riscul ca, văzând organele, tăieturile în corpul decedatului, obiect de studiu, unor boboci în ale medicinei să li se facă rău, să leşine, să vomite. Povestirea marelui chirurg de torace Teodor Horvat, profesor universitar şi şef de clinici de chirurgie toracică la Spitalul Militar „Carol Davila” şi la Institutul Oncologic, este surprinzătoare. În anul 1 la Facultatea de Medicină, la prima disecţie, din cei 9 sudenţi ai grupei, singurul căruia i s-a făcut rău, s-a albit la faţă şi a trebuit să iasă din sala de autopsie la aer curat pentru a nu leşina, ei bine singurul afectat a fost Teodor Horvat. Ceilalţi opt colegi de grupă nu au avut nicio stare de rău la vederea autopsiei pe un mort. Culmea, dintre cei nouă studenţi boboci, singurul care a ajuns chirurg celebru a fost Horvat, cel care era cât pe ce să leşine la disecţie. Este important la un chirurg să aibă şi dexteritatea mâinilor, să opereze rapid. Ei bine, în camera de cămin studenţesc, Teodor Horvat făcea mii de noduri la aţa prinsă de clanţă pentru a se deprinde cu viteza la coaserea inciziilor cu bisturiul. Cu mulţi ani în urmă, Elvira Godeanu de la Teatrul Naţional era considerată frumoasa scenei şi fusese declarată şi cea mai reuşită interpretă a Joiţicăi din „Scrisoarea pierdută”. Elvira Godeanu era atât de strălucitoare, de fermecătoare şi frumoasă, încât aprinsese şi inima celui mai mare ştab comunist, Gheorghe Gheorghiu- Dej, care chiar o ceruse de nevastă. Însă vedeta scenei a avut curajul să-l refuze pe cel din fruntea ţării. Marii regizori Sică Alexandrescu şi Soare Z. Soare i-au propus să intre în rolul Joiţicăi. Elvira a refuzat: „Nu pot s-o sufăr pe Joiţica!”. Regizorii s-au enervat, ei o vedeau croită pe datele rolului şmecherei manevrante de bărbaţi cu greutate: „Elviro, seara, după spectacolul cu Scrisoarea du-te acasă, înjur-o pe Joiţica în faţa oglinzii din baie, dă-ţi şi două palme, dar culege laurii succesului cu personajul acesta teribil!”. Şi aşa s-a întâmplat.

 

 


Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de