Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
"Din primele constatari tehnico-stiintifice care au avut loc, va pot confirma ca incidentul a avut loc" – a balbait, ieri, procurorul general al Romaniei, referindu-se la tentativa de sinucidere a lui Adrian Nastase. Aceste cuvinte – rostite cu jumatate de gura - spulbera teoria conspirationista potrivit careia fostul premier nu ar fi incercat, de fapt, sa se omoare. Impuscatura din Zambaccian nu a fost, deci, o farsa - asa cum se straduieste sa acrediteze propaganda portocalie. O spune chiar Laura Codruta Kovesi, care nu poate fi suspectata de simpatii pesediste. Dimpotriva.
Procurorul general nu a zabovit, insa, deloc asupra acestei informatii – esentiale din punct de vedere al cazului si al interesului public. A strecurat-o fugar intr-un context menit sa induca mai degraba concluzii opuse. Faptul ca DNA a decis inceperea urmaririi penale impotriva celor trei politisti care au fost martori la "incident', dar si impotriva medicului Serban Bradisteanu, alimenteaza ipoteza complotului. Incadrarea comuna la "favorizarea infractorului' vrea sa sugereze cardasia celor patru intr-o actiune concertata impotriva justitiei. Ca si cand ar fi participat impreuna la o mistificare...
"Exista suspiciuni in privinta a trei diagnostice avansate de Bradisteanu', a explicat Kovesi. A omis sa precizeze ca nu despre prezenta plagii prin impuscare este vorba, ci despre afectiuni cronice de care ar suferi Adrian Nastase. Sa trecem peste faptul ca expertizele medicale nu sunt de competenta DNA. Sa presupunem ca, dupa precedentul Omar Hayssam, suspiciunile procurorilor sunt firesti. Ce li se reproseaza, insa, politistilor veniti sa-l aresteze pe fostul premier? Cum l-au "favorizat' ei "pe infractor'? Lasandu-l sa se impuste? Nelasandu-l sa se omoare? Incadrarea ar avea noima doar daca tentativa de sinucidere a fost o inscenare. Altfel, putem vorbi cel mult de neglijenta.
Obiectivul procurorilor nu pare sa fie lamurirea circumstantelor in care s-a produs "incidentul' din Zambaccian, ci un joc de imagine cu miza strict politica. Nu e important ca - la fel ca de atatea alte ori - acuzatiile nu vor tine in instanta. Conteaza doar "impresia artistica'. Ce ramane in subconstientul colectiv. Adica senzatia de facatura, de vodevil cinic. DNA lucreaza exact la asta.
