Ori incotro m-as uita, tufe de busuioc. Inflorite si dese. Rup o crenguta si o pipai. Candva, la bunici, curtea mirosea la fel. Da, copilaria mea are si aroma de busuioc, de Levant. Pe ma-marea astfel mi-o pastrez in memoria olfactiva. Cu florile parfumate prinse la ureche, sau cu chitele uscate, strecurate intre hainele din odaie... Adorm greu, cu crenguta fermecata sub perna. In somn, bunica ma striga stins. Tragea sa moara si ma chema. M-am apropiat speriat si mi-a intins o mana. A desfacut degetele si mi-a daruit o floare de busuioc. N-am apucat s-o iau, fiindca m-am trezit intepenit de frig. Aveam in palma ramurica pastrata de cu seara, semn ca ma-marea n-a murit.
Terasa restaurantului ofera o priveliste de basm. Flori de leandri si bougainvillea se leagana in adierea brizei marine. Sunt albe, rosii ori ciclamen. In zare, amurgul a explodat in culori fascinante, desenind in contururi vagi colinele domoale ale petecului de piatra. La o masa, o pereche stralucind de fericire. Ea, superba ca o amfora. El, inalt si zvelt, grizonat vag pe la tample. Se sorb din ochii scanteietori si se ating provocator, fara pic de stridenta. Preludiul noptii de desfatare trupeasca. Promisiunea abandonului in miresmele carnii imbobocite de pasiune. Cuprinsi de vraja clipei, indragostitii se fotografiaza imbratisati pe orizontul tulburat de iubirea lor. Alaturi, la alta masa, o femeie singura ii fixeaza trist. Straina, cocheta pana la cele mai mici detalii, ii urmareste atent. Amestec de invidie si admiratie. Nu-i scapa nimic din fierbinteala gesturilor de-o seducatoare tandrete si, deodata, o podideste plansul. Lacrimile i se opresc anevoie pe obrajii inecati in disperare. Ceva a clatinat-o pe dinauntru, o amintire de odinioara, amintirea unei impliniri aidoma celei regasite in sarutul voluptuos al perechii din vecinatate. "Daca o muiere se culca singura-singurica, e vina noastra, a barbatilor. Toti va trebui sa dam socoteala in ziua judecatii de apoi. Dumnezeu iarta toate pacatele, (...) e cu buretele in mana, dar pacatul asta nu-l iarta. Vai de barbatul care se poate culca cu o muiere si care n-o face, jupane ! Vai de muierea care se poate culca cu un barbat si care n-o face !', ii spune Zorba insotitorului sau. Poate ca si straina il citise pe Marele Cretan si tocmai de aceea plangea. Din pacatul ce-l savarsea deja... Pe bolta stinsa de noapte, stelele cad rand pe rand. Nici ca le pasa de dramele muritorilor rataciti in singuratate. Moartea e si in cer, nu doar pe pamant....
Ca sa ajungi la Mandraki sau Elias, doua plaje salbatice, traversezi o padure misterioasa de pin. Vegetatia e nevestejita deocamdata, desi aerul frige. Golfuletele se deschid dintr-odata, in fosnetul valurilor sarate. Peisajul iti taie rasuflarea, intr-atat este de spectaculos prin varietate. Tarm abrupt, de sol rosu sau de roca cenusie, acoperit cu arbusti si pomi rasuciti de vanturile neimblanzite pornite din larg. Mare inspumata, de-o limpezime nefireasca, in nuante blande. Umbrele de trestie, dansand in razele de soare, si pescarusi scancind pe coama involburata a apei. Infinitul acolo l-am redescoperit, infinitul bucuriei originare. Pe sezlonguri, trupuri lenevind. Barbati si femei separati de lectura cartii. Adanciti in indiferenta reciproca. Nici nu se observa unul pe celalalt, asa sunt de cufundati inlauntrul lor, fiecare in parte. Si eu care ma amageam ca cititul apropie, nu desparte...
Taximetristul sa aiba vreo 30 de ani. Este vorbaret si expansiv ca orice mediteraneean. "Dar criza economica si financiara ?', il intreb din curiozitate. "Criza se resimte la aia bogati, nu la astia de jos ! Cat despre pretentiile Europei, de acord, insa sa ne mai pasuiasca circa 6 ani. Ca n-avem de unde sa le restituim creditele, e prea scurta scadenta poruncita de Bruxelles. Trebuie sa traim si noi, ca deh, nu se sfarseste lumea'. Tanarul clipeste smechereste din ochii negri ca maslina si fredoneaza o melodie de la ei. Chiar, ce atata graba pe capul eurocomisarilor trimisi sa stranga darile din colonii ? Calendas graecas s-a nascut in Elada, nu ?