Lovitura lui Mircea Geoană

Preşedintele putea să ignore gestul lui Mircea Geoană. N-a făcut-o. Mircea Geoană a ştiut că Traian Băsescu e vulnerabil când vine vorba despre punerea la îndoială a bărbăţiei sale.

După schimbul de replici dintre Mircea Geoană şi Traian Băsescu, s-a trăncănit ore în şir pe televiziunile de ştiri dispera­te că trebuie să transmită 24 din 24 de ore ştiri dintr-o realitate în care se petrec pu­ţine lucruri importante. Întrebarea chinuitoare pentru toţi dătătorii cu părerea din studiouri, mulţi dintre ei aflaţi în plină siestă şi, aşadar, cu mintea aţipită, a fost următoarea: Cine a avut dreptate?

Şi cum Mircea Geoană are în presă mult mai mulţi duşmani decât Traian Băsescu, balanţa a înclinat în favoarea lui Traian Băsescu. S-a vorbit astfel despre gafa lui Mircea Geoană, unii grăbindu-se să readucă în discuţie faimoasa eti­che­ta­re iliesciană de prostănac. Ca şi în cazul campaniei împotriva Elenei Băsescu, soldată cu victoria candidatei la europarlamentare, trăncănitorii tv n-au ţinut cont de un adevăr în materie de percepţie a opiniei publice:

Opinia publică se uită la faptele din jur doar cu coada ochilor. Astfel, ea nu reţine decât esenţa acestor fapte. În cazul răz­bo­iu­lui dintre Mircea Geoană şi Traian Bă­ses­cu, opinia publică a înlăturat nuanţele de gen, cine are dreptate, şi a tras rapid concluzia: Mircea Geoană se războieşte cu Traian Băsescu.

În cazul Elenei Băsescu, atacurile în afa­­­­cerea scaunul electric au dus la scorul in­credibil obţinut în localitatea în care candidata a dăruit scaunul. Pentru că opi­nia publică n-a reţinut greşeala de exprimare - mai ales dacă ne gândim că astfel de greşeli ar fi făcut, de emoţie, şi Caragiale -, ci esenţa: fata a dăruit un scaun bătrânilor de la un azil. La fel, campania tembelă du­să de televiziunile de ştiri îm­potriva uniformei purtate de Elena Băsescu i-a dat o mână de ajutor: Militarii au price­put doar faptul că Elenei Băsescu îi place să le poarte uniforma, lucru consi­derat salutar de o categorie complexată în pla­nul modei de îmbrăcămintea obligatorie.

Asemănător, duşmanii crânceni ai lui Mircea Geoană n-au făcut altceva  decât să-i dea o mână de ajutor, crezând că-l combat. Pentru că, indiscutabil, Mircea Geoană tocmai asta a urmărit: Să se adâncească în opinia publică de la noi convingerea că între el şi Traian Băsescu e o confruntare pe viaţă şi pe moarte.

Această strategie de campanie i-a reuşit perfect liderului PSD prin declaraţia că se retrage din CSAT pe motiv că la nici o şedinţă a instituţiei nu s-a discutat calendarul retragerii din Irak. Traian Băsescu a apărut marţi, 9 iunie 2009, pe la prânz, pentru a-l contrazice. O greşeală colosală. Adversarul său tocmai asta a ţintit:
un răspuns dur din partea lui Traian Băsescu.

Sensibile la scandaluri, televiziunile de ştiri au împărţit ecranul în două pe parcursul intervenţiei lui Traian Băsescu. Într-o parte cuvânta preşedintele. În cealaltă, apărea uşa biroului lui Mircea Geoană de la Senat împreună cu precizarea: Urmează replica lui Mircea Geoană. Opinia publică, străină de nuanţe, a aruncat o privire fugară la televizor şi şi-a spus: S-a declanşat un război între Mircea Geoană şi Traian Băsescu. De ce au socotit strategii de campanie ai lui Mircea Geoană că se impune un astfel de conflict? Din două motive:

1) Pe fondul rezultatului prost al PNL la europarlamentare, pentru a atrage atenţia că principalii competitori la prezidenţiale au rămas doi: Mircea Geoană şi Traian Băsescu;

2) Pentru a întări convingerea că Traian Băsescu nu e un democrat. Astfel, domnia sa s-a retras din CSAT pe motiv că aici Traian Băsescu bate cu pumnul în masă;

3) Pentru a şterge definitiv impresia că, prin alierea cu PD-L-ul lui Traian Băsescu, el, Mircea Geoană, e cumva aliat cu Traian Băsescu. Preşedintele putea să ignore gestul lui Mircea Geoană.

N-a făcut-o. Mircea Geoană a ştiut că Traian Băsescu e vulnerabil când vine vorba despre punerea la îndoială a bărbăţiei sale.

Nu de puţine ori până acum, de dragul de a nu fi crezut laş, Traian Băsescu a fost de-a dreptul imprudent.
Răspunzându-i lui Mircea Geoană, Traian Băsescu şi-a pierdut uriaşul avantaj pe care i-l dădea ţinerea strâns îmbrăţişat a liderului PSD. Legitimându-l astfel drept principal adversar la prezidenţiale, PSD e aliat al PD-L la guvernare.

Mulţi se vor întreba dacă Mircea Geoană nu riscă plecarea PSD de la guvernare prin asumarea acestui război deschis cu Tătucul PD-L. Greu de dat un răspuns. Nu-i exclus ca Mircea Geoană să-l provoace pe Traian Băsescu să rupă coaliţia. PSD ar fi atunci victima iresponsabilităţii lui Traian Băsescu, în stare să arunce ţara într-o profundă criză politică pe vremuri de criză economică. Nu-i exclus însă ca Mircea Geoană să ştie un adevăr: Ca şi liderii PSD, liderii PD-L nu sunt dispuşi să plece de la ciolan. Nici măcar de dragul lui Traian Băsescu.