Marea plăcinteală

Cu ochii pe Parlament, astăzi mi s-a făcut o foame incredibilă...mai precis o poftă de plăcinte fierbinţi. Clădirea Casei Poporului parcă devenise brusc o patiserie...ori alt loc în care se împart avantaje şi bunătăţi. Aşa o goană după plăcinte şi o fugă de război ce trăim noi azi în Parlament doar geniul lui Creangă a mai surprins când a scris zicala populară în Harap Alb. Parlamentarii noştri s-au zbătut să obţină pensiile speciale - 600 de mii euro lunar efort bugetar. Păi ce plăcinte aburinde au văzut ei şi au început să alerge.. Au votat disciplinat: 303 parlamentari au fost de acord cu pensii speciale pentru cei aleşi: după un singur mandat pensia specială ar fi de 1.200 de lei, pentru două mandate 2.400 de lei şi pentru trei mandate până la 4.000 de lei. Efortul financiar este uriaş şi complet nejustificat. Sunt bani care nu cresc în pom, ci vor fi luaţi de la sănătate şi cultură sau de la educaţie. Mai interesant este trocul pe care l-au făcut ca să poată să îşi asigure pensii nejustificate: au fost de acord să nu mai modifice Codul Penal şi pe cel de Procedură Penală ...acum oficial nu au anulat intenţiile, ci doar le-au amânat până la toamnă, când probabil vine altă amânare. Şi totul ca să aiba linişte să îşi facă pensiile care, pentru că ei sunt "speciali", nu se bazează pe contribuţie - ca la cei mulţi - ci se bazează pe faptul că ei pot. Ei pot vota avantaje. Noi nu... Poate ne amintim de asta la anul când noi îi putem trimite acasă. Cu pensie, din păcate.