Marea provocare: 7 din 10 romani activi, platitori de taxe!

Sapte din 10 romani activi ar urma sa trebuiasca sa lucreze intr-o Romanie integrata in Uniunea Europeana! Aceasta este una din exigentele apartenentei la clubul european. Sa lucreze, insemnand cu acte in regula, si participantii la sistemele publice de asigurari! La vreo 22 de milioane populatie totala, cea activa este estimata la 45%-47%, respectiv peste 10 milioane, iar o cota de ocupare de 70% implica un numar de circa 7 milioane de lucratori. In momentul de fata, nimeni nu poate spune cu precizie care este gradul sau cota de ocupare. Numarul de salariati (care pot fi considerati, fara echivoc, ocupati) este de 4,5 milioane. Este greu de a identifica ce statut au, din acest punct de vedere, celelalte 5,5 milioane de romani activi. Cateva sute de mii sunt liberi profesionisti, dar multi din acestia sunt si salariati si este dificil de a stabili cati sunt doar liberi profesionisti fara a fi si salariati. Cateva bune sute de mii, daca nu chiar peste 1 milion, lucreaza la negru si nu apar in scripte. Vreo 700-800 de mii trec oficial in scripte ca someri. Cei mai multi din cei 5,5 milioane se afla in agricultura ocupati efectiv sau doar dependenti de activitati agricole. Nu se stie exact cati sunt realmente rromi, dintre care atatia nomazi sau seminomazi. Nu trebuie desigur uitati cei activi prin varsta, dar scosi anticipat la pensie, precum si sutele de mii (sau milioane, spun unii) care au emigrat sau se afla legal ori ilegal la munca in strainatate. Toate aceste neclaritati va trebui inlaturate pentru a se ajunge ca din 10 romani activi 7 sa lucreze! Unde este desigur problema cruciala!

In realitate acestui obiectiv-deziderat, Uniunea Europeana mizeaza pe rezolvarea problemei grave a agriculturii romanesti, care are o contributie la formarea PIB de circa 3 ori mai mica decat ponderea in total a fortei de munca pe care o ocupa. Diferenta provine nu doar din inzestrarea tehnica slaba a agriculturii si din faramitarea neproductiva a explotatiilor agricole, dar indeosebi din numarul imens de oameni care lucreaza in agricultura romaneasca. Aproape 40% din forta de munca totala se apreciaza, inclusiv prin statisticile oficiale, ca lucreaza in agricultura, fata de situatia din Uniunea Europeana, unde cota era de numai 4% inainte si ramane totusi sub 10% chiar si dupa intrarea ultimilor 10 noi membri din Est. Pentru atingerea unor standarde minime de compatibilizare cu agricultura Europeana, ar fi vorba de iesiri de circa 3 milioane de persoane din agricultura romaneasca in urmatorii ani. Gasirea unor alte ocupatii, chiar daca tot in mediul rural, pentru aceste 3 milioane de persoane si modernizarea activitatii celor care raman in agricultura ar rezolva, in principiu, nu numai problema agriculturii, dar si problema resurselor bugetare, in general, si a celor pentru sistemele de asigurari de pensii si sanatate, in particular. In agricultura nu se platesc acum contributii sociale si nici cine stie ce impozite.

Actualele grile bugetare au in Romania putini contribuabili. Cei ce ar parasi agricultura propriu-zisa pentru alte ocupatii ar urma sa plateasca si contributii sociale si impozite. Dar si cei ce ar urma sa ramana in agricultura vor practica alt gen de activitate, care ar presupune de asemenea plati de contributii sociale si impozite. Cresterea cotei de ocupare pe seama deplasarilor dinspre sectorul agricol inspre alte sectoare precum si pe seama modernizarii acestui sector este probabil cea mai importanta miza a anilor ce vin. Ce alte ocupatii vor gasi insa milioanele de disponibilizati din agricultura? Si de unde resursele imense care sunt necesare reechiparii agriculturii si dezvoltarii rurale?! Sunt marile semne de intrebare pentru perioada anilor urmatori!