Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Leul greu a atins luni o cotaţie record faţă de euro (3,2180) in ultimii şase ani. Bucuria importatorilor şi a consumatorilor este acompaniată insă de dureri ale exportatorilor, ale celor care nu reuşesc să compenseze aprecierea nominală (nu numai reală!) a leului prin căştguri de productivitate.
Leul greu a atins luni o cotaţie record faţă de euro (3,2180) in ultimii şase ani. Bucuria importatorilor şi a consumatorilor este acompaniată insă de dureri ale exportatorilor, ale celor care nu reuşesc să compenseze aprecierea nominală (nu numai reală!) a leului prin căştguri de productivitate.
 Să adăugăm aici că această apreciere are loc cănd dinamica salariilor autohtone (in euro) a plasat Romănia in topul creşterii costului cu forţa de muncă in spaţiul UE, in primul trimestru al anului in curs. Orice economist serios ştie că aprecierea monedei autohtone in conjuncţie cu creşterea salariilor afectează negativ competitivitatea producţiei naţionale - in lipsa unor căştiguri de eficienţă mari.
Am evocat cele de mai sus mirat fiind de declaraţii venite de la persoane presupuse a cunoaşte bine resorturile de profunzime ale mişcării economiei. De pildă, un fost preşedinte de bancă declara că este de aşteptat ca Ron-ul să se aprecieze in continuare substanţial, potrivit logicii evidenţiate de ţările care au aderat la Uniune; alte voci sună la fel. Problema cu acest tip de declaraţii este că sunt unilaterale pănă la deformarea realităţii. In primul rănd, ele omit să precizeze esenţialul. Dacă aprecierea este de aşteptat intr-o perspectivă mai lungă, aceasta nu inseamnă că leul nu va cunoaşte şi corecţii importante, de depreciere. In al doilea rănd, se amestecă perspectiva pe termen scurt cu cea pe termen lung. Spun aceasta, incăt este tot mai probabil ca leul greu să se afle intr-o fază de supra-apreciere, de "overshooting". Cănd deficitul de cont curent a iuţit pasul către 12% din PIB, cănd compoziţia finanţării lui (sub 40% prin investiţii străine directe in primele patru luni) este mai puţin bună decăt in 2006 (care la răndul lui a semnalat o deteriorare a finanţării), cănd mult din investiţii se fac cu orientare către consum a vorbi cu nonşalanţă despre aprecierea leului este de neinţeles. In fine, se neglijează afirmaţii ale oficialilor BNR care, in mai multe rănduri, au spus că mişcarea leului poate fi in ambele sensuri - ceea ce echivalează cu propoziţia că "economia este o stradă cu două sensuri".
Guvernatorul Isărescu a menţionat şi el că nu există un singur sens de evoluţie a leului. Altfel spus, că tendinţa s-ar putea schimba la un moment dat. Deci intrebarea legitimă este cănd se va produce acest lucru, avănd in vedere adăncirea deficitelor externe şi inrăutăţirea, chiar dacă nu decisivă, a finanţării lor. Nu este cazul acum să mă ocup de "ghicitori". Piaţa valutară este extraordinar de senzitivă şi ne poate rezerva surprize. Este adevărat că investitorii străini nu pot ieşi brusc, in totalitate, din pieţele romăneşti, ceea ce ar gradualiza deprecierea leului şi ar atenua temerile faţă de un asemenea scenariu. Pe de altă parte, nu trebuie subestimat că economia romănească este parţial euroizată, că deprecierea, la un moment dat, a leului - cănd/dacă s-ar schimba sentimentul pieţei - ar putea fi accentuată de o conversie, fie şi parţială, a monedei autohtone in euro de către rezidenţi. Tot drept este insă că apartenenţa la UE micşorează din probabilitatea unei deprecieri foarte severe a leului.
In articole precedente am incercat să arăt de ce nu cred intr-o prăbuşire a leului, intr-o criză financiară in Romănia. Dar dacă nu cred intr-o "cădere" a leului nu exclud o corecţie importantă la un moment dat. Deficitele externe nu pot creşte la nesfărşit, iar Romănia, spre deosebire de SUA, nu este o ţară ce furnizează o monedă de rezervă pentru altele. Nici căştigurile de productivitate nu sunt impresionante. Ancora UE nu este infailibilă totuşi.
Cu mulţi ani in urmă regretatul Corneliu Bogdan mi-a spus că arta diplomaţiei include folosirea cu parcimonie a adjectivelor. Cei care fac declaraţii pline de avănt privind aprecierea in continuare a leului este bine să fie mai precauţi, să fie măsuraţi la vorba.
PS. Pentru economia noastră nu ar fi bine să intre in euroland cu un leu supraevaluat.
