„Merge şi aşa” moare, dar nu se predă!

Azi dimineaţă, Victor Ponta a anunţat că demisionează din funcţia de prim ministru, împreună cu guvernul pe care l-a condus din 2012 încoace! Demisie pe care au cerut-o, aseară, la Bucureşti, cei peste 25 000 de manifestanţi la marşul consacrat victimelor nenorocirii din clubul „Colective”. Manifestanţi care au cerut şi demisia vicepremierului Gabriel Oprea, la pachet cu demisia primarului sectorului 4. Acesta din urmă anunţând, ceva mai devreme că şi el va demisiona. În schimb, Gabriel Oprea s-a mulţumit să spună că el personal nu va mai face parte din nici-un alt guvern. Ca şi cum, după catastrofa pe care au provocat-o (desigur, indirect) primarul Piedone şi subordonaţii săi, cei care au tolerat şirul de ilegalităţi şi de şmenuri de pe urma cărora s-a petrecut dezastrul, ar fi trebuit să primească o coroniţă de merit.

Dar dacă asupra motivelor pentru care s-a cerut , aseară, demisia lui Victor Ponta se mai poate discuta, în schimb, asupra cauzelor care ar fi impus demisia domnului Gabriel Oprea nu cred că ar putea exista dubii. Şi asta deoarece , ca om politic responsabil şi corect şi, mai ales, ca preşedinte al UNPR, partidul din care face parte şi Cristian Popescu-Piedone, domnul general Gabriel Oprea putea să şi trebuia îi ceară acestuia să demisioneze, încă din primele ceasuri de după nenorocire. Putea, în ultimă instanţă. să propună partidului să îi retragă sprijinul politic lui Cristian Popescu şi, în acest fel, să îl determine să îşi dea demisia. Gabriel Oprea nu a făcut, însă, acest lucru şi nu cred că greşesc prea mult atunci când spun că, şi în acest caz!, a operat falimentarul argument al lui „merge şi aşa”.

Mai nou şi mai nou, văd că nici nu s-a terminat ultima reuniune a cabinetului Victor Ponta că PNL-iştii s-au şi repezit să ceară alegeri anticipate. Nu m-ar mira, de fel, ca până deseară să îl auzim şi pe Traian Băsescu solicitând, pe ton imperios, aşa ceva. Situaţia în care orice om cu scaun la cap îşi poate pune întrebarea: „Oare , Amiralul Dezastrului Naţional şi ciracii săi, ne cred într-atât de fraieri încât să îi mai votăm? Şi chiar socotesc ei că avem o memorie atât de scurtă încât să uităm că ei sunt cei care ne-au măcelărit salariile şi pensiile şi că, tot ei, prin jaful ordinar pe care l-au practicat au izgonit din ţară medicii, profesorii şi mâna de lucru calificată? Fireşte că sunt conştienţi de uriaşa răspundere morală( dacă nu şi penală) care le revine, dar o ţin aşa, langa-danga, tocmai pentru că, la rândul lor, mizează tot pe omnipotenţa lui „merge şi aşa”.

În concluzie, după cum se vede cu ochiul liber, „merge şi aşa”moare, dar nu se predă!