Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Dramatic eveniment care a cutremurat și a revoltat comunitatea internațională și care are profunde reverberații și în România. Dovadă fiind mesajele transmise de către președintele Klaus Iohannis și de personalități proeminente ale vieții politice și ale societății noastre în care se exprimă profundul respect pentru ilustrul dispărut, victimă a samavolnicelor încălcări ale normelor de drept internațional și ale drepturilor fundamentale ale omului.
De aceea, nu poate decât să ne intrige și să ridice multe semne de întrebare tăcerea prelungită, apăsătoare pe care o păstrează ultra-vocala militantă pentru cauza dreptului (profund democratic) de a huidui, senatoarea Diana Șoșoacă! Și asta cu atât mai mult cu cât, în discursul rostit la Timișoara, cu ocazia prezentării candidaților partidului la alegerile europarlamentare, George Simion, fostul său coleg de baricadă și actual competitor neîmblânzit, a deplâns moartea lui Aleksei Navalnîi. De fapt, a folosit acest subiect pentru a se compara cu ilustrul dispărut, lansând și înfiorătorul scenariu în care el, George Simion, ar putea avea soarta acestuia. Comparație pe care, pe canalele mediei alternative, nu puțini sunt cei care o consideră exagerată, motiv pentru care mă abțin să o comentez. În schimb, profit de ocazie pentru a spune că aș fi apreciat foarte mult dacă George Simion ar fi precizat că, de fapt, sintagma ,,Uniunea Europeană este noua Uniune Sovietică’’, de care face mare caz în discursurile sale pre-electorale, îi aparține lui Vladimir Bukovski. Disident politic a cărui notorietate trebuie să recunoaștem că o depășește în mod categoric pe cea a președintelui AUR!
Revenind la subiectul acestor notații, trebuie să recunosc, fără ezitare, că pur și simplu nu am găsit răspuns la întrebarea privind motivele pentru care Diana Șoșoacă nu a dorit să își facă publice gândurile și sentimentele cu care a primit vestea morții ilustrului disident rus. Știm, desigur, că, în aceste zile, domnia sa a trebuit să ia o categorică decizie privind suspendarea soțului său, Silvestru Șoșoacă, din funcția de prim-vicepreședinte al partidului ,,SOS România’’.Partid a cărui președinție o deține domnia sa!
,,Era în ghearele serviciilor care l-au înconjurat’’,așa și-a motivat doamna președintă și soție, Diana Șoșoacă, decizia. Perfect de acord, dar dați-mi voie să întreb dacă, nu cumva, tocmai această împrejurare ar fi trebuit să o determine pe distinsa doamnă să își exprime solidaritatea și compasiunea, Aleksei Navalnîi fiind o personalitate emblematică a eroicei galerii a victimelor regimurilor autocrate.
Să admitem, totuși, că, măcar până acum, domnia sa nu a avut la îndemână cuvintele unei declarații publice, dar, în acest caz, de ce nu și-a găsit timp să se alăture celor care, astăzi, au aprins o lumânare și au depus buchete de flori în fața ambasadei Ruse din Capitală? Eventual, chemând să i se alăture membrii și simpatizanți ai partidului său. Că doar cunoaște bine drumul și a făcut, în repetate rânduri, potecă până acolo, nu-i așa?
Să fie,oare, faptul că unul dintre primele mesaje care chemau cetățenii să vină în fața ambasadei Rusiei a fost dat de un europarlamentar care face parte dintr-o formațiune politică situată într-o categorică antiteză doctrinară cu partidul ,,SOS România’’ singura explicație a tăcerii pe care altminteri ultra-vocala doamnă Diana Șoșoacă a ales să o păstreze față de atât de brutalul și de nedreptul sfârșit al vieți și luptei eroului Aleksei Navalnîi?
Iată o întrebare la care nu m-aș încumeta să dau un răspuns pripit! Ceea ce, însă, nu mă face să cred și că răspunsul la întrebare nu există…
