x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Modelul de creștere poate eșua din lipsă de oameni

0
Autor: Daniel Apostol 22 Feb 2021 - 07:15
Modelul de creștere poate eșua din lipsă de oameni


Mulți ani la rând, consumul a fost parașuta de siguranță pentru creșterea economică susținută a României. Avansul considerabil al PIB înregistrat până în debutul pandemiei și introducerea lockdown-ului putea fi o “moștenire” valoroasă care să stea la baza unei recuperări economice rapide și la realizarea unei dezvoltări durabile. Dar încă de dinainte de căderea economică provocată de pandemia Covid-19, în această parașută de siguranță se ițiseră găuri amenințătoare pentru “zborul” economiei românești.

         Am mai scris aici cum am intrat în capcana crizei economice ducând în spate povara unor deficite majore: deficit bugetar, deficit de cont curent, deficit de forță de muncă, deficit de infrastructură, deficit de pregătire profesională corect adecvată necesităților “noii economii”, deficit de încredere, deficit de dezvoltare față de restul statelor membre UE. Modelul de creștere face diferența, iar accelerarea consumului în absența investițiilor nu poate aduce o redresare economică sănătoasă și nici nu ar putea așeza fundația unei dezvoltări durabile. Guvernul de la București mizează foarte mult (poate prea mult) pe realizarea unor alte cifre macroeconomice și pe cele câteva zeci de miliarde de euro pe care le-am primi de la Uniunea Europeană pe baza Planului Național de Redresare și Reziliență. Proiectul de buget pe 2021 este configurat pe o creştere economică de 4,3% pentru 2021 și cu un vârf în anul 2023 de 5%, semnificativ mai mare comparativ cu previziunile europene. Potrivit previziunilor economice făcute în această iarnă de către Comisia Europeană, observăm ritmuri de creștere economică “aliniate”: economia zonei euro va crește cu 3,8 % atât în 2021, cât și în 2022; economia UE va crește cu 3,7 % în 2021 și cu 3,9 % în 2022; iar în ceea ce privește România, PIB-ul va crește cu 3,8% în 2021, respectiv cu 4% în 2022, susțin experții Comisiei Europene. Pentru anul 2021, investițiile sunt estimate la 5,50% din PIB, mai mari cu 8,3 miliarde lei ca în anul 2020 (când au fost de 53,08 miliarde de lei sau 5,10% din PIB, iar din totalul investițiilor, 32,1 miliarde de lei vor fi din fonduri europene, restul de 29,3 miliarde lei din fonduri naționale.

Guvernul promite investiții masive care să asigure o creștere economică susținută și care să înlăture pericolul unei înșelătoare reveniri economice bazate numai pe consum. Dar, odată cu realizarea campaniei naționale de vaccinare și ridicarea restricțiilor impuse de combaterea pandemiei, este de așteptat ca și consumul privat să își revină puternic din a doua jumătate a anului 2021. Totodată, investițiile vor rămâne puternice peste orizontul prognozat, susținut de sectorul construcțiilor, și se așteaptă ca exporturile să își revină în contextul îmbunătățirii condițiilor economice din principalii parteneri comerciali ai României. Cu toate acestea, spun experții, contribuția exporturilor nete la creștere va rămâne negativă pe orizontul prognozat.

         Dar principala amenințare astăzi pentru economia privată, antreprenorială sau multinațională, este dispariția forței de muncă. Cum arătam și într-o ediție anterioară, România pierde zi de zi forța de muncă, atât din cauza migrației acesteia (e drept, limitată momentan de restricțiile aduse de pandemie), cât și din cauza îmbătrânirii constante a populației, iar oferta de forță de muncă nu ține pasul cu nevoile în continuă schimbare ale economiei. Avem zilnic discuții despre economia bazată pe consum, despre deficitele bugetare, despre balanța comercială, despre competitivitatea economiei românești, despre nevoia de investiții strategice. Dar nu văd deloc politici publice capabile să scoată România de sub povara celei mai mari amenințări: a depopulării și, în consecință, a eșuării economice. 

 

 

 


Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de