MRU, mielul de paşti al lui Băsescu?

Degringolada, dar si orgoliul fara margini, de a-i spune in public, ca o pleasna, lui Mihai Razvan Ungureanu cine-i jupanul. Cam in acesti parametri s-ar inscrie prestatia de duminica, de la Pro TV, cu niste moderatori-mobilier, a presedintelui Basescu. "Uitand" de la mana pana la gura ca tocmai zisese ca nu-s bani pentru "reintregirea" salariilor, a cerut Guvernului sa dea 15%, inainte de alegerile locale. Scontand pe... soliditatea si dinamismul economiei romanesti, intr-o UE in care bate vant de recesiune.

Desigur, insa, nu e cazul sa se dea o gura de aer economiei private, prin reducerea CAS, desi tocmai aceasta e cea care duce-n spate tot esafodajul. Nu-l intereseaza nici indexarea pensiilor, revizuirea taierii salbatice a diferitelor indemnizatii si ajutoare sociale. Nu-l priveste nici jefuirea incredibila a Bugetului, asa cum reiese din rapoartele Curtii de Conturi, ori din dezvaluirile zilnice ale unei restranse "anumite parti a presei", care si-a pastrat sira spinarii si nu-i canta in struna, ci-l "umileste", indicandu-l ca principal promotor al unor politici economice inepte, cu efecte sociale dezastruoase.

Tinta lui Basescu, insa, a fost premierul, iar scopul, cum spuneam, carpirea propriei imagini. La cateva ore dupa ce MRU acceptase mandatul de prim-ministru, mi-am exprimat nedumerirea ca nu vede ca i se ofera un mar otravit si-si risca propria cariera politica, inainte de a o fi inceput. Care premier independent? Care libertate de manevra, cu o lista de ministri-ucenici, dictata la Cotroceni? Care usa deschisa spre relatii externe? MRU a aflat destul de repede ca nu-i bine nici sa deschida gura, decat ca Boc: ecou fidel al indicatiilor lui Basescu. In plan extern, nu i s-a dat barem o strapontina in avionul prezidential, spre Bruxelles. In plan intern, orice idee sau i-a fost tamponata (CAS), sau a fost inhatata de Basescu (salariile).

Basescu nu are nevoie de o dublura de premier, isi este suficient el insusi, continuand sa uzurpe atributiile celui votat in Parlament. Caruia ii va fi rapid retezata orice tendinta de manifestare a independentei constitutionale. Nu-i presedintele omul care sa-si vada de treburile lui, peste care, oricum, sare lejer, cum a facut-o si in privinta conflictului care mocneste la Targu Mures. Daca MRU nu va pune genunchiul in pamant in fata stapanului si - cum e previzibil - primavara va acutiza framantarile sociale, isi asuma riscul ca Traian Basescu sa-l sacrifice si sa-l livreze protestatarilor ca pe un miel de Pasti. Sau cel mult sa-l mai lase-n functie pana la alegerile locale.

Mihai Razvan Ungureanu nu mai are decat sansa de a pune piciorul in prag in fata autoritarismului prezidential. Pentru ca Traian Basescu e gata sa ia gatul oricui, e pregatit sa arunce oricand un Motoc de pe ziduri, doar sa-si pastreze puterea de a decide. Nu conteaza ce, nu conteaza cum, nu conteaza cu ce costuri sociale. Demisia? La asta ar recurge, demn, numai un autentic barbat de stat, daca nu mai are nici 10% incredere a electoratului. Lasandu-i acestuia posibilitatea de a repara cat mai grabnic ce a stricat, lasandu-se prostit de promisiuni desarte, in 2008 si-n 2009.