x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Editoriale Neo-bolsevicul Putin

Neo-bolsevicul Putin

06 Mai 2005   •   00:00


  • de VLADIMIR TISMANEANU

  • In discursul tinut in fata Dumei in luna aprilie, presedintele rus Vladimir Putin a declarat ca prabusirea URSS si a blocului sovietic a fost "cea mai mare catastrofa geopolitica a secolului al XX-lea". Este o declaratie ingrijoratoare, factual falsa, care demonstreaza, daca mai era nevoie, nostalgiile staliniste ale actualului lider rus. Este vorba de un bolsevism rezidual care revine la suprafata, confirmand teza freudiana a reintoarcerii a ceea ce a fost refulat.

    Deci nu Holocaustul nazist si Gulagul (Gulagurile, mai exact spus, pentru ca ele au existat in toate statele comuniste), nu al doilea razboi mondial sau impunerea prin dictat militar a sistemului stalinist in Europa de Est si Centrala au fost marea catastrofa, ci emanciparea popoarelor fortate sa accepte cnutul bolsevic. Nu ma mira aceasta afirmatie venind de la Putin: fostul ofiter kaghebist este in multe privinte intruchiparea a ceea ce leninismul a urmarit sa creeze - o mutatie antropologica, acel personaj fantasmat de ideologia comunista, "omul nou" sau, cum a fost numit in literatura disidenta, Homo Sovieticus. Fireste, proiecte utopice de transcendere a conditiei umane traditionale au precedat bolsevismul, insa inovatia leninista, dusa la diabolica perfectiune de catre Stalin, a fost utilizarea fortei statale pentru realizarea acestui plan. Tragedia sovietica a fost, asa cum au scris istoricii Aleksandr Nekritch si Mikhail Heller, consecinta ambitiei nesabuite de a aduce utopia la putere. Dupa incercarile sterile de constructie a unei noi ideologii postsovietice, se pare ca in momentul de fata Putin si asociatii lor au decis sa recurga la vechile mituri si simboluri staliniste.

    Pe data de 9 mai, numerosi sefi de state, intre care si George W. Bush, vor participa la festivitatile de la Moscova legate de sarbatorirea a 60 de ani de la capitularea Germaniei hitleriste. Vor fi prezenti acolo, cum noteaza editorialista Anne Applebaum intr-un incisiv articol in Washington Post (27 aprilie), nu doar lideri democratici, dar si dictatorul din Belarus, Aleksandr Lukasenka, precum si fostul dictator polonez, generalul Wojciech Jaruzelski. A fost invitat si Kim Jong-il, tiranul sociopat din Coreea de Nord, dar nu se stie daca va veni. Inainte de vizita la Moscova, programul presedintelui american include o oprire in Letonia, iar dupa festivitatile de la Kremlin va merge la Tbilisi, in Gruzia. Sa speram ca, intr-una din aceste vizite, el va gasi prilejul sa-i reaminteasca lui Putin caracterul imperialist, de pur brigandaj international, al nefastului Pact de asa-zisa neagresiune incheiat in august 1939 intre Stalin si Hitler (prin semnaturile lui Molotov si Ribbentrop). In urma pactului, Polonia, inca o data martirizata, a fost impartita intre germani si sovietici. Imoral si cinic, pactul intre cele doua puteri totalitare i-a permis lui Hitler declansarea celui de-al doilea razboi mondial. Propaganda sovietica a renuntat peste noapte la temele antifasciste. Internationala a III-a (Cominternul), cu sediul la Moscova, a primit cu acel prilej o lovitura mortala. Partidele comuniste din intreaga lume au primit ordinul sa denunte eforturile anglo-franceze de a rezista agresiunii germane. Pe langa textul oficial al Pactului, exista un protocol secret care era baza impartirii imperialiste a Poloniei intre cei doi tirani. Acorduri secrete ulterioare au dus la ocuparea de catre sovietici a tarilor baltice, a Basarabiei si Bucovinei de Nord. Mii de militari polonezi aflati pe teritoriul sovietic au fost executati in masacrul de la Katyn, crima impotriva umanitatii ordonata de Stalin, Beria si Molotov. Ca gest de bunavointa fata de Hitler, numerosi refugiati comunisti germani, deportati in Gulag drept "dusmani ai poporului", au fost expediati in Germania, unde au fost imediat internati in lagare de concentrare (unul dintre cele mai cunoscute cazuri este cel al Margaretei Buber-Neumann, ajunsa de la Magadan la Ravensbruck).

    Victoria asupra nazismului a fost un moment crucial al luptei pentru libertate si demnitate. Nu putem insa uita ca ea a coincis cu eforturile lui Stalin de a subjuga milioanele de cetateni ai Europei de Est si Centrale, de la Marea Baltica si pana in ceea ce a fost zona sovietica de ocupatie a Germaniei (ulterior RDG). Sa nu uitam, asadar, ca marile evenimente istorice au intotdeauna mai mult decat o semnificatie. Sa ne amintim, cu nesfarsita durere, de victimele ororilor comise de nazisti si de aliatii lor si sa-i comemoram, cu egala compasiune, pe cei care au pierit in infernul totalitar comunist.

    Lui Putin trebuie sa i se reaminteasca faptul ca Occidentul nu a castigat Razboiul Rece pentru ca el sa proclame ruginitele lozinci ale unui hegemonism pe cat de desuet, pe atat de obstinat si vehement. Stalin si Hitler au fost exponentii a doua miscari ideologice, al caror scop a fost anihilarea valorilor liberale, distrugerea civilizatiei umanist-burgheze si instaurarea unor sisteme criminale bazate pe teroare, gangsterism universalizat si exterminarea celor definiti drept inamici (dupa criteriile absurde ale "luptei de clasa" ori de "rasa").

    ×
    Subiecte în articol: editorial