Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Să nu-l mâniem pe Dumnezeu! Daciana Sârbu, devenită, în ciuda opoziției inițiale a lui tătâne-său, azi supraîncântat de ginere, nevasta lui Victoraș Ponta, n-a intrat în politică dusă pe brațele vânjoase ale omnipotentului ei soț. Nu. Ce e corect trebuie păstrat ca atare. Daciana a avut, politicește vorbind, cariera ei politică iar prezența pe lista de europarlamentari a nevestei premierului nu e din motive de mariaj. Poate că, fără el, ar mai fi avut câte un opozant, votau unul, doi împotrivă, așa n-a mai crâcnit nimeni. E acolo, oricum, pe munca ei. Cu nevestele politicienilor nu m-am războit niciodată, iar pe Daciana Sârbu am lăudat-o când a spus că se opune, cu riscul de a-și șubrezi căsnicia, proiectului Roșia Montana. Trag nădejde că nu s-a răzgândit între timp. Nici măcar cu consoarta lui Băsescu, prima madamă a țării, nu m-am războit. Ba, odată, supărat pe ghiolbăniile consortului, m-am angajat să construiesc un fan-club Maria Băsescu. Chiar așa! Atitudinea ei supusă, de croitoreasă de țară, neînghesuindu-se în marea vânzoleală unde e cărată de mână de Trăienel ca să se arate el casnic, mi-a stârnit un fel de compasiune prietenoasă. Dacă ar luneca într-o prăpastie, aș coborî pe funie s-o scot. Pe bărbatu-său l-aș uita acolo. Oricum, dacă aș face-o, nu l-aș găsi, el fiind deja sus unde ar asuda cu fierăstrăul să-mi taie mie frânghia. Nici ploieșteanca Adina Vălean n-a ajuns cred în politică pentru că s-a amorezat de ea Crinuț. E de multă vreme acolo. Ce și cât face nu prea știu, fiind cam prea discretă iar eu n-am urmărit-o predilect, atent la alte cucoane politice care m-au enervat adesea, gen EBA, Monica Macovei și altele.
Ce pot spune, apropos de europarlamentare în general, e că niciun partid, dar nici măcar unul n-a făcut efortul de a recruta o surpriză, un om, o oamă care să aducă un strigăt de admirație din toate văgăunile patriei. Cineva care n-a fost acolo, dar este, în conștiința națională, un vârf, o minte, o celebritate a spiritului românesc, cineva care să facă liniște la simpla apariție la microfonul din capitala UE. Există el în plămada nației din care facem parte? Cu certitudine. Dacă m-ați întreba cum îl cheamă, n-aș ști să răspund, dar el este, așa cum noi suntem ca națiune care a dat, și în politica de afară, nume cu străluciri rare. E ca într-o poezie memorabilă, demnă de istoria literaturii, în care toate versurile sunt frumoase, dar unul, printr-o metaforă anume care atinge sublimul, dă strălucire întregului. Ne mai trebuie, pentru europarlamentare, indiferent din care partid ar răsări, acel vers memorabil. Nisipul, mult și util, e cel care ajută o nestemată să-și divulge strălucirea și caratele, sprijinindu-i unicitatea.
Citește pe Antena3.ro
