"Nicusor, ai grija de copii!”

Cind am auzit prima data bancul cu "a lasat-o nitel gravida” tocmai ma pregateam sa devin absolvent al cursurilor cu program prelungit al gradinitei din cartier. In acel moment nu am inteles prea bine tilcul expresiei folosita mai mult de-a risu-plinsu’, intr-o perioada in care a fi gravida era nu numai o problema personala, dar si o indatorire fata de regim.

Cînd am auzit prima dată bancul cu "a lăsat-o niţel gravidă” tocmai mă pregăteam să devin absolvent al cursurilor cu program prelungit al gradiniţei din cartier. În acel moment nu am înţeles prea bine tîlcul expresiei folosită mai mult de-a rîsu-plînsu’, într-o perioadă în care a fi gravidă era nu numai o problemă personală, dar şi o îndatorire faţă de regim.

Nu ştiu prin ce minune, dar adevărul zicalei aveam să-l pătrund zilele acestea, ascultînd cu interes regulamentar discursul preşedintelui. Un fel de mesaj de adio rostit în faţa naţiunii  înaintea deplasării la festivităţile de deschidere a Jocurilor Olimpiadei de la Beijing.

Iată că bancul cu "niţel gravidă” se repetă, de această dată la nivel de partid şi de stat, în ceea ce priveşte relaţia domnului preşedinte cu cel de-al doilea om în stat, respectiv preşedintele senatului, Nicolae Văcăroiu. Desigur, mă refer aici la modul în care şeful statului a înteles să transfere, fără să o facă de fapt (!), prerogativele către domnul Văcăroiu. Adică, l-a însărcinat, dar doar "niţel” să conducă statul în absenţa sa, rugamintea părînd a se referi mai puţin la atribuţiunile oficiale şi mai mult la cele legate de intendenţă sau de supravegherea zonei în lipsa titularului. Ca şi cum l-ar fi rugat să se uite niţel peste gardul de la Cotroceni, să ude florile şi să-i tragă de urechi pe sepepiştii care joaca lapte gros, cîte doua ore fără pauză, de se aude cu ecou pînă departe, în gradina botanică.

Discursul de miercuri seara, pentru care televiziunile şi-au modificat ad-hoc grila de programe informative, nu a fost unul cu totul deosebit. Atît doar că, după ce a trecut de prima parte a mesajelor subliminale - cum ar fi susţinerea lui Morar la DNA şi a preţului la ştiuletele depănuşat - a ajuns la adevaratul subiect. Soarta preogativelor prezidenţiale în timpul vizitei din China.

"În cazul în care s-ar putea să nu pot fi găsit, deşi este puţin probabil, să se ştie că îl autorizez (este vorba despre Nicolae Vacaroiu, n.red.) să poată să ia decizii în numele meu", a subliniat şeful statului dramatizînd dintr-o dată discursul, parcă s-ar fi urcat în elicopter pe acoperişul CC-ului. Cu alte cuvinte, pentru cine n-a priceput din prima’,  că nu se duce la distracţie ci undeva unde lucrurile nu sînt foarte sigure, unde inundaţiile, cutremurele şi, mai nou, pericolul de atentate pîndesc la tot pasul.

Adevărul este că preşedintele nici nu a pretins că îi deleaga oficial şi concret prerogativele domnului Văcăroiu. Şi atît timp cît nu i-a lăsat lucrurile importante, cum ar fi valiza cu bileţele gata de publicare, cheia de la cramă şi numarul secret al Elenei Udrea se cheamă că l-a desemnat să facă nici mai mult şi nici mai puţin decît a declarat:  ”Să vegheze la funcţia prezidenţială” indiferent de ce Dumnezeu înseamnă asta.

Este de notorietate faptul că preşedintele are o problemă vis-à-vis de cedararea jucăriilor preferate. Nu a făcut-o nici măcar atunci cand a fost internat în Austria cu bisturiul în coloană şi cu anestezia în vena. Singura dată cînd s-a întamplat a fost atunci cînd ...”dacă-i ordin, cu placere”, era suspectat de încalcarea Constituţiei. Şi atunci de unde tot circul, de unde pofta aceasta de a se lăsa înlocuit temporar la conducerea statului?

Avînd în vedere antecedentele prieteniilor de conjunctură, pînă trece puntea,  este foarte posibil ca preşedintele, după ce a mimat apropierea de PNL, să joace cartea împăcarii cu PSD. Iar Jocurile Olimpice să nu fi fost decît pretextul potrivit la timpul potrivit.