Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
PUNCTUL PE EI
Cu multi ani in urma, pe vremea cozilor nesfarsite la tacamurile de peste, colindam impreuna cu regretatul Dem Radulescu si Cornel Constantiniu cam pe-acolo pe unde rusii au trantit granita intre moldoveni. Busila, un impresar abil si obraznic, alesese acea zona pentru organizarea unei suse, in preajma Craciunului, cu scop bine determinat.
Cu multi ani in urma, pe vremea cozilor nesfarsite la tacamurile de peste, colindam impreuna cu regretatul Dem Radulescu si Cornel Constantiniu cam pe-acolo pe unde rusii au trantit granita intre moldoveni. Busila, un impresar abil si obraznic, alesese acea zona pentru organizarea unei suse, in preajma Craciunului, cu scop bine determinat.
PUNCTUL PE EI
Cu multi ani in urma, pe vremea cozilor nesfarsite la tacamurile de peste, colindam impreuna cu regretatul Dem Radulescu si Cornel Constantiniu cam pe-acolo pe unde rusii au trantit granita intre moldoveni. Busila, un impresar abil si obraznic, alesese acea zona pentru organizarea unei suse, in preajma Craciunului, cu scop bine determinat. Asa se face ca, inainte de spectacol, ne-a propus sa vizitam un muzeu al fleicii bine intremate. Un muzeu caruia, in nomenclatorul vremii, i se spunea Complex de crestere si ingrasare a porcilor. Ceea ce am vazut ne-a derutat atat de tare incat am si uitat ca intrasem acolo manati de tentatia chiverniselii. Nu puteam crede ca intre bogatia ce ne statea sub ochi si saracia de-afara nu-i decat un pas. Un singur pas. Directorul complexului miza pe uimirea noastra. Era pregatit. Vazuse filmul acesta de mai multe ori. Ne-a zis: "Lumea nu stie. In tara sunt multe fabrici de carne. Dar sunt asezate strategic. Aproape de granita. Sa nu faca produsul drum lung. Uite, acolo, la cateva sute de metri, incarcam vagoanele si le trimitem la rusi. Noi le dam lor carnea si ei ne iau noua untul".
Romanul s-a salvat intotdeauna inecandu-si necazurile in umor. Cand sarcastic, cand cinic, cand amar, ba, uneori, chiar involuntar. Astfel am trecut si noi peste faptul ca Busila, impresarul acela abil si obraznic, ne-a furat pachetele cu care ne cadorisise directorul complexului porcin. A slobozit cateva injuraturi Cornel Constantiniu, i-a mai urat Dem Radulescu lui Busila sa-i stea sarmaua-n gat, dar pe la Buzau, in drumul spre Bucuresti, gandul furios obosise sa ne mai dea tarcoale. A sucombat in aburul unei brutarii de unde ne-am aprovizionat, in noapte, cu covrigi calzi.
Trecute prin filtrul timpului, intamplarile de-atunci raman doar amuzante. Niciodata insa nu mi-a iesit din cap zicerea directorului, altfel si el un om sub vremi. Remarca respectiva are talc si, din pacate, trainicie in timp. "Noi le dam lor carnea si ei ne iau noua untul".
La tot pasul si in tot locul, in orice domeniu de activitate (sportul nu face exceptie) identifici complexe de crestere si ingrasare a porcilor. Ceausescu a fost doar chirias intr-o Romanie pe care a condus-o dictatorial. Tiranii actuali sunt deja proprietari. Nu se mai ascund la margine de tara. Lucreaza la vedere si nu se sinchisesc de latratura noastra. Noi le dam lor carnea si ei ne iau noua untul.
Radu Stefan a plecat in Italia. Cine urmeaza? Doua batalioane de stranieri au sosit in Romania.
Ce urmeaza?
Citește pe Antena3.ro
