Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Anularea contractului secolului este mai mult decât un diferend comercial între Franța și Australia. Daunele pe care le vor plăti australienii pentru denunțarea contractului de 50 de miliarde de euro sunt deja trecute în capitolul de riscuri asumate, plasate, cred, în anexele secrete ale înțelegerii politico-militare incluse de noul furnizor al submarinelor – Statele Unite. La București, acest scandal al submarinelor ar trebui privit cu o maximă atenție pentru că afacerea de la Antipozi implică actori prezenți cu roluri principale în piesa în care joacă și România.
Lecțiile istoriei nu pot fi uitate, iar neglijarea schimbărilor rapide în polii de putere ai lumii arată cât de scump sunt plătite amneziile induse. Situația de acum este comparată de unii cu starea de dinaintea războaielor mondiale în care Germania, ca forță detonatoare a conflictelor, îngrijora vecinii rămași în urmă cu pregătirile militare. Se încheiau în grabă alianțe politico-militare pentru îngrădirea dușmanului strategic la care aderau cu speranța protecției și țările mici. Diplomația doar a întârziat declanșarea conflagrațiilor, primele victime fiind chiar aliații minori „vânduți” agresorului ca monedă de schimb.
Vedem deja acum că s-au profilat polii secolului care vor învârti axele lumii pentru deceniile ce vin. Dacă secolul XX a fost al Americii, secolul XXI este al Chinei. America, ieșită ca mare câștigătoare a Războiului Rece din lupta cu comunismul aflat sub hegemonia URSS, este perturbată de marile tensiuni ideologice interne și a rămas în urma uriașului asiatic. China lui Xi, stimulată de confuziile Statelor Unite, a devenit prin ambiție capitalistă și disciplină comunistă liderul economic al lumii. Statele Unite înțeleg că lupta se va da în Asia și prioritatea geostrategică se mută din Europa în Pacific. Schimbarea are ca mari perdanți Uniunea Europeană și NATO. Plecarea din Kabul este o consecință a schimbărilor de priorități americane. Nu întâmplător, denunțarea contractului de înarmare a Australiei cu submarine franțuzești a fost simultană cu lansarea alianței AUKUS formată din Australia, Statele Unite și Marea Britanie. China reclamă strategia de „împrejmuire” pe care o dezvoltă SUA, începută din Administrația Obama, continuată de Trump și formalizată de Biden. Australia și-a dorit o protecție militară de la partenerul strategic, singurul capabil să o sprijine în fața presiunii și ambițiilor chinezești.
După înfrângerea din Afganistan, Uniunea Europeană caută o „busolă” care să-i dea orientarea față de noii poli de putere. O strategie militară proprie pentru acest nou Război Rece este în fază de discuții; se formulează și o poziție mai tranșantă față de China, dar mecanismele de decizie la Bruxelles sunt greoaie, cu interese naționale divergente și prea multe subtilități juridice.
Spuneam că „actorii” din Australia sunt prezenți la București. Naval Group, cel „trădat” în contractul submarinelor pentru Australia, a câștigat licitația pentru fregatele care ar moderniza radical Forțele Navale ale României în Marea Neagră. Contractul se negociază însă de multe luni, prea multe, pentru a nu ridica întrebări care în prezent au mai multă apăsare. De fapt, ce vor autoritățile de la București în situația acestui Război Rece încă nedeclarat, dar declanșat la nivel global?
Citește pe Antena3.ro
