x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Editoriale O fotografie neretuşată a cursei leu-euro

O fotografie neretuşată a cursei leu-euro

de Adrian Vasilescu    |    16 Iul 2012   •   12:30

Un leu ce se depreciaza pe o piata stabila ar putea parea un paradox. si totusi, diagramele recente exprima, mai degraba, un reactiv proces de armonizare: piata valutara romaneasca reactioneaza corect la evenimente interne si externe. Asa se petrec lucrurile de cativa ani buni iar criza ce a lovit si Romania in toamna 2008 ofera un exemplu edificator. Ca si atunci, si acum s-au auzit voci gata sa jure ca leul se prabuseste. Nu s-a prabusit nici atunci, nu se prabuseste nici acum. Numai ca, inevitabil, cursa valutara are antene sensibile pentru turbulente.

Era, deci, firesc ca leul sa-si fi continuat deprecierea saptamana trecuta. Dupa un castig minim pe 10 iulie, au urmat trei zile de recul. si cum, incepand din cea de-a doua zi a lunii mai, leul a trecut peste mai multe praguri de depreciere, s-a ajuns la un fel de pariu pe tema fixa: cat de mult, cat timp si cu ce consecinte va slabi leul? Fiecare noua depreciere transland emotiile din piata valutara in multe alte componente ale societatii. Cu mari exagerari deseori. Dar piata a ramas stabila si nu da semne ca s-ar dezechilibra.

Avem deja dovezi, si inca semnificative, ca reflexele pietei noastre valutare s-au tot imbunatatit, cursul urcand sau coborand cu masura, reactionand tot mai adecvat la desele schimbari de ritm. Acum coboara si in numeroase cercuri isi fac loc temeri ca ar fi inceput o perioada de excesiva si indelungata depreciere a leului. De aici si intrebarea: rata de schimb leu-euro suporta o corectie impusa de miscarile din economie? Potrivit unor opinii, deprecierea leului ar fi deschis supapa de evacuare a presiunilor ce s-ar fi adunat treptat in economie. Potrivit altor opinii, prin deprecierea leului i s-ar da o mana de ajutor cresterii economice, dupa ce acest proces ar fi pierdut sprijinul inflatiei.

Dezbaterea de joi, de la Banca Nationala, ocazionata de intalnirea anuala "Mugur Isarescu si invitatii sai', ajunsa la a zecea editie, a pus sub lupa analistilor toate aceste ipoteze. Au participat analisti de rangul intai din lumea financiara, economica si academica. Au fost asezate una langa alta trei imagini neinfrumusetate: a cresterii economice, a inflatiei si a cursului de schimb. Cresterea economica – au punctat analistii prezenti – nu este dependenta nici de inflatie, nici de curs si nici de dobanzi. Desi, deseori, in dezbateri publice sau in lucrari de specialitate, se forteaza legaturi intre acesti indicatori. Sursele cresterii economice, in toate imprejurarile - a subliniat apasat guvernatorul - sunt locurile de munca, productivitatea, investitiile; iar investitiile depind de inovatii, de capital, de economisire.

Fotografia cursului de schimb, facuta in cadrul dezbaterii, releva un detaliu semnificativ. si anume, ca flotarea libera a cursului de schimb leu-euro a actionat deseori ca supapa prin care au fost evacuate presiuni adunate in economie. Indeosebi in acele momente in care excesul de importuri, indisciplina financiara si cea salariala au impins cu mult peste limitele admise deficitele bugetare si de cont curent. Sistemul supapelor nu functioneaza insa bine si nu ar avea cum sa dea rezultatele scontate in imprejurarile actuale, cand economia se impiedica de o productivitate modesta iar in companii legea nu o fac competitivitatea si eficienta.

×