O lectie pentru Bucuresti

"Spaima de a pune punctul pe i in ce priveste scrutinul din Ucraina izvoraste asadar dintr-o realitate recunoscuta pe sest. Cele intamplate la Kiev sunt o lectie pentru Puterea de la Bucuresti. Pentru ca motivele de profunzime ale esecului inregistrat de Portocalii sunt de o asemanare halucinanta cu motivele care ar putea duce la prabusirea actualei puteri de la Bucuresti"

Chiar daca Victor Iuscenko si Iulia Timosenko, ascultand de ambasadorul american la Kiev, cel mai influent politician din Ucraina, cum i se mai spune, vor face o alianta de conjunctura menita a-i pastra pe portocalii la putere, rezultatul scrutinului parlamentar marturiseste un adevar: esecul asa-zisei revolutii portocalii.
Victor Ianukovici, invins la prezidentialele din 2004 printr-un siretlic ticluit in laboratoarele americane pentru popoarele subdezvoltate civic, precum poporul ucrainean, dar si poporul roman, a repurtat o victorie clara.
Dand curs lehamitei de a gandi cu propriul cap, presa autohtona s-a grabit sa vada in rezultatul alegerilor din Ucraina o victorie a Rusiei, esecul lui Victor Iuscenko fiind alintat drept o infrangere temporara a Occidentului.
Superficialitatii din aceasta apreciere i s-a adaugat grija de a nu supara puterea instalata la noi in decembrie 2004.

Pe multi fabricanti de cerneala portocalie, victoria lui Ianukovici ii duce cu gandul la o posibila victorie a PSD in alegerile anticipate sau la termen. Pentru cei care si-au inchinat viata si activitatea denuntarii neobosite a PSD o asemenea eventualitate le da fiori.
Spaima de a pune punctul pe i in ce priveste scrutinul din Ucraina izvoraste asadar dintr-o realitate recunoscuta pe sest. Cele intamplate la Kiev sunt o lectie pentru Puterea de la Bucuresti.
Pentru ca motivele de profunzime ale esecului inregistrat de Portocalii sunt de o asemanare halucinanta cu motivele care ar putea duce la prabusirea actualei puteri de la Bucuresti.
Astfel:
In Ucraina, ca si in Romania, alegerile din 2004 au fost pierdute de candidatul Opozitiei. Cum insa americanii voiau sa instaureze un regim marioneta, unul menit a fi instrumentul politicii de subminare a Rusiei, s-a trecut de indata la scenariul asa-zisei Revolutii portocalii. Scenariu aplicat cu brio in Georgia. Scenariu care se mai incearca a se aplica si in Belarus. Perdantii declara sus si tare ca alegerile au fost fraudate. Un grup de demonstranti cu finantari obscure ocupa una dintre pietele centrale ale Capitalei, cu misiune precisa de a provoca fortele de ordine, pentru a da nastere la brutalitati. Presa si cancelariile occidentale isi exprima suspiciunea fata de corectitudinea alegerilor. Puterea in exercitiu, luata prin surprindere, ramane paralizata. Mai ales ca serviciile secrete, trecute de cealalta parte a baricadei, actioneaza deja impotriva ei. Cei invinsi la scrutin castiga puterea. La masa verde, fireste. Majoritatea populatiei a votat insa altfel. In aceste conditii, noua putere nu beneficiaza de sprijinul neconditionat al populatiei. Care populatie ramane in asteptare. Mai stii, poate ca nou-venitii vor aduce raiul pe pamant… La primele semne ale scaderii nivelului de trai, populatia se intoarce la cei cu care a votat anterior.
In Ucraina, ca si la noi, puterea instalata in 2004 a dus la o inrautatire a nivelului de trai. Situatie provocata nu atat de ostilitatea Rusiei, cat mai ales de un fenomen tipic regimurilor instalate in suburbiile Europei prin trucuri artificiale din laboratoarele americane: proasta administrare a tarii. Energia celor ajunsi la putere s-a cheltuit zilnic in scandaluri politice, in spectacolele mediatice, in teme minore. Tarile din Est au nevoie de o administrare minutioasa, urmare a unei munci tacute, lipsite de spectaculos. In Ucraina, ca si la noi, politicienii portocalii, ahtiati de notorietate, s-au preocupat doar de fleacuri menite a-i aduce in prim-plan ca vedete ale clipei, si nu de lucrurile serioase, cerute de imbunatatirea nivelului de trai, de asigurarea stabilitatii interne.

In Ucraina, ca si la noi, primul an de regim portocaliu a fost zguduit de conflictul dintre presedinte si premier. Cel mai mare dusman al guvernului n-a fost Victor Ianukovici, liderul Opozitiei, ci Victor Iuscenko, presedintele tarii.
In Ucraina, ca si la noi, asa-zisa lupta impotriva coruptiei n-a fost altceva decat batalia dusa de mafia portocalie pentru a lua locul mafiei albastrii. Doar un naiv ar putea crede ca radicala Iulia Timosenko si-a facut pe cai cinstite o avere de 11 miliarde de dolari.
In Ucraina, politica prezidentiala de slugarnicie fata de americani - semn al infantilismului politic - a dus la costuri grele in raporturile cu Moscova, costuri pe care americanii n-au catadicsit sa le acopere.
Sa credem din acest paralelism ca in Romania alegerile anticipate sau la termen ar putea aduce PSD la guvernare?
Exclus!
Pentru ca, spre deosebire de Ucraina, partidul care a castigat alegerile in 2004 nu mai e acelasi.