x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Editoriale O lege foarte necesară, dar respinsă de politică

O lege foarte necesară, dar respinsă de politică

de Petre Roman    |    22 Ian 2009   •   00:00
O lege foarte necesară, dar respinsă de politică

În ultima vreme am fost obligat (chiar dacă mi-a făcut şi plăcere) să readuc în actualitate proiectul de lege, numit "al transparenţei fiscale", pe care l-am elaborat în 2003 şi l-am depus spre examinare Senatului României în septembrie 2004.



Ziariştii comentatori sau moderatori din emisiunile TV la care am participat au fost surprinşi să afle că proiectul de lege există şi că nici un partid parlamentar nu a fost favorabil adoptării lui. În 2004 proiectul a fost depus la Parlament însoţit de 58.886 de semnături ale cetăţenilor din toate colţurile ţării printre care 1.400 de ziarişti. Este vorba despre o socoteală foarte simplă: o avere se construieşte pornind de la venituri (că doar nu or fi toate moşteniri!) iar veniturile devin licite dacă sau plătit integral impozitele şi taxele datorate statului în conformitate cu legea în vigoare. Egalitatea în faţa legii nu e altceva decât că oricâtă avere ai avea plăteşti impozite în rând şi la fel cu orice cetăţean. Cine vrea să-i fie considerată licită averea (intră în discuţie cea acumulată după 1990) trebuie să fi plătit integral impozitele. Cine nu le-a plătit, să le plătească! Procedura propusă este concretă, eficientă şi implacabilă. Modelul acestui act fundamental pentru combaterea şi stăpânirea corupţiei într-un stat democratic îl găseşte oricine doreşte în legislaţia fiscală din SUA, Franţa sau Germania iar temeiul în articolele 44 şi 56 din Constituţia României.

Pentru informarea cititorilor spicuiesc din Expunerea de motive: "Prezentul proiect al «Legii privind controlul plăţii impozitelor şi taxelor pe averea dobândită» ... răspunde în mod concret nevoii sociale de a restabili tratamentul egal al tuturor cetăţenilor în faţa legii. Prin proiect se înfiinţează o instituţie independentă de specialitate numită Oficiul Naţional Anti-Fraudă (ONAF). Activitatea ONAF este dedicată exclusiv cercetării concordanţei dintre venituri şi averea dobândite de către persoane fizice pe de o parte şi plata integrală a impozitelor şi taxelor datorate statului pe de altă parte. ... Scopul principal al acţiunii ONAF este recuperarea la bugetul statului, în integralitate, a sumelor datorate din impozite şi taxe. Numai în cazul în care persoana fizică nu plăteşte sumele determinate de ONAF ca fiind datorate statului, se procedează la confiscare prin trimiterea cauzei instanţei de contencios administrativ a Curţii de Apel competente. Dacă instanţa constată, prin hotărâre judecătorească rămasă irevocabilă, provenienţa unor bunuri fără just temei, se procedează la executare silită."

Iar din textul legii: "Art. 1 (1) Sunt supuse controlului, conform prevederilor prezentei legi, veniturile persoanelor fizice fără plata impozi-telor sau a taxelor datorate bugetului public naţional, ca şi bunurile mobile sau imobile dobândite de acestea fără plata impozitului sau prin plata unui impozit, stabilit pe baza declaraţiei de impunere, inferior celui legal; Art. 7(1) în baza cererii de cercetare, ONAF este în drept: să solicite persoanei ce face obiectul cercetării să depună o declaraţie în care va arăta veniturile realizate legal şi modul dobândirii bunurilor prevăzute în cererea de cercetare; să identifice bunurile mobile sau imobile pentru care nu s-a plătit impozitul, conform declaraţiei, sau acesta este inferior celui legal şi să asigure evaluarea ori, după caz, reevaluarea bunurilor astfel identificate, printr-o expertiză pentru stabilirea impozitului datorat la data dobândirii; persoana cercetată este în drept să ia la cunoştinţă conţinutul expertizei şi să prezinte, o contraexpertiză, înăuntrul termenului stabilit în acest scop; să stabilească veniturile obţinute fără plata impozitului sau a taxelor datorate; sunt asimilate acestor venituri şi cele rezultate din valorificarea unor bunuri obţinute prin evaziune fiscală chiar dacă nu au fost impozitate; cu aprobarea procurorului, băncile sunt obligate să comunice valoarea depunerilor aparţinând persoanelor cercetate." Pentru final păstrez ceea ce americanii ştiu foarte bine: celebrul gangster Al Capone a fost prins şi condamnat nu pentru crime, ci pentru că nu şi-a plătit impozitele pe averea declarată.

×
Subiecte în articol: editorial