x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

O lume în o sută de obiecte

0
Autor: Andrei Bacalu 26 Noi 2011 - 21:00
O lume în o sută de obiecte


Povestea incepe de la o emisiune a postului de radio BBC 4, prezentata de Neal MacGregor, pana nu de mult directorul Galeriei Nationale din Londra. El conduce acum o ins­ti­tutie care adaposteste nu mai putin de 8 milioane de obiecte, British Museum. Emisiunea avea ca scop sa aleaga o suta de obiecte din colectiile muzeului, dintre cele mai semnificative pentru cultura si ci­vilizatia umana. Au urmat ani de eforturi, o carte si, in fine, o ex­po­zi­tie de mare succes.

Cateva exemple, cum ar fi statueta din aur reprezentand o lama (nu se precizeaza daca e vigonie, alpaca sau guanaco), cel mai important animal al imperiului Inca. Alaturi, cateva monede de aur din Lidia, de pe vremea lui Cresus, primii bani in care a avut incredere toata lumea. La doar cativa pasi, statuia lui Gautama Siddharta, de la Gandhara, in Pakistan, insotita de un text care exprima mirarea organizatorilor expozitiei. Ei se intreaba cum a putut ascetul care a intemeiat religia budista sa accepte raspandirea ei prin comertul cu marfuri de lux.

Sa nu ratam sarpele cu doua capete, cate unul la fiecare extremitate, facut din peruzele si argint, opera unui artizan aztec de acum vreo 700 de ani. Un cap de bronz al imparatului roman August, descoperit la Meroe, aproape de Shendi in Sudan, ne priveste, trufas si orb, de peste doua milenii. Langa el, una dintre cele mai celebre pietre, cea de la Rosetta, din Egipt, care i-a permis lui Champollion sa descifreze hieroglifele. Pacat ca nimeni nu-si aminteste de eforturile paralele ale savantului englez Thomas Young si ale orientalistului suedez Johan David Akerblad.

Vom fi entuziasmati de cei doi reni care inoata, sculptati pe un colt de mamut acum 11 mii de ani si descoperiti la Montastruc, in Franta. O pictura intitulata: 'Mustrari' contine si textele cu care imparatii Chinei isi dojeneau nevestele si/sau concubinele. Datarea a fost mult usurata de faptul ca toti imparatii care au studiat opera si-au afixat sigiliul in spatiile libere, candva intre anii 500 si 800 d.Hr.

Imaginea unui zeu egiptean, Bes, lipita pe miniatura unui delicat docar tras de patru cai, ne spune multe despre diversitatea culturala acceptata de imperiul persan. Modelul, datand din primul mileniu i.Hr., a fost descoperit pe cursul raului Oxus, in apropiere de frontiera dintre Afganistanul si Tadjikistanul de astazi.

Daca in zilele noastre fumatul este pe buna dreptate considerat un viciu, nu este cazul sa uitam ca la vremea lui a jucat un rol foarte important in multe dintre culturile precolumbiene si mai apoi. Ne-o reaminteste o minunata pipa de piatra, in forma de castor, apartinand unei culturi amerindiene despre care se crede ca era in plina inflorire in secolul II i.Hr.

Un obiect in aparenta mai putin important, o moneda de un penny, venita doar de la inceputul mileniului trecut, este transformata in mesaj politic de cateva cuvinte scrijelite cu un ac: 'Votul pentru femei!'. Tacute si misterioase, cele 13 capete de bronz din secolul XV, descoperite la Ife, Nigeria, despre care nu se stie mare lucru, ne pot convinge ca arta africana a vremii suporta comparatia cu cea a Renasterii europene.

Impresionant este si primul act de identitate cunoscut, o tablita de fildes cu latura de 5 centimetri atasata unor sandale, pe care putem citi o inscriptie. Aceasta ne asigura ca ele apartin 'Regelui Den', un faraon de acum 5.000 de ani. Din vitrina de alaturi ne privesc cateva piese de sah, sculptate din colti de morsa si fanoane de balena. Cu ele practicau nobilul sport al mintii locuitorii din insula Lewis, aflata in largul Scotiei, in urma cu aproape un mileniu.

Epoca noastra este reprezentata in aceasta varianta moderna a calatoriilor lui Gulliver, ne spune Neal MacGregor, de o lampa alimentata de o baterie solara. O inventie ieftina dar cat se poate de binevenita in locurile in care inca nu a patruns electricitatea.

Poate ca ne pare suprinzatoare alegerea facuta de un critic al expozitiei, Roger Sandall, care sustine ca si Rodin si Brancusi ar fi avut multe de invatat daca ar fi cunoscut o anume sculptura. Inalta de doar 10 centimetri, veche de aproape 10 mii de ani, a fost descoperita intr-o pestera de langa Betleem, Ain Sakhr. E vorba de o pereche de indragostiti, imbratisati pe vecie.

Citeşte mai multe despre:   editorial

Ştiri din .ro


Serviciul de email marketing furnizat de