Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Consilierul guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu, facea o precizare absolut pertinenta intr-un articol de opinie aparut recent in Ziarul Financiar: 'Banca Nationala isi exprima pozitia exclusiv prin comunicate ale Consiliului de Administratie, comunicate ale BNR sau prin vocile guvernatorului, prim-viceguvernatorului si ale viceguvernatorilor. Atat. In conditiile in care specialisti din BNR sunt invitati de televiziuni, de posturi de radio sau de presa scrisa sa participe la dezbateri publice, cu opinii personale, nu sunt opriti si nici nu sunt cenzurati'.
Problema este insa legata de urmatorul enunt: 'Pentru evitarea efectelor nocive determinate de functionarea libera a pietelor, se impune interventia statului prin reglementari adecvate, care sa previna excesele, abuzurile si pagubele suportate de toti cetatenii (majoritatea fara nici o vina in manifestarea disfunctiilor pietei) => a crede in autoreglementarea pietelor este ca si cand ai considera ca un cazinou poate fi lasat pe mana jucatorilor, cu speranta ca acestia se vor autodisciplina'. Afirmatia apartine lui Florin Georgescu, prim-viceguvernator al BNR. Oare reprezinta o opinie personala (evident, necenzurata) ori e pozitia bancii centrale? Daca e sa ne luam dupa spusele lui Adrian Vasilescu, declaratia prim-viceguvernatorului constituie pozitia BNR, supozitie intarita si de faptul ca randurile de mai sus provin dintr-o prezentare postata pe site-ul oficial al autoritatii monetare. Ciudat este doar ca n-am mai vazut nici o alta banca centrala sa asemene economia de piata cu un tripou, iar investitorii cu niste impatimiti de babaroase...
Adrian Vasilescu isi continua opinia din ZF spunand: 'Este deja notoriu faptul ca Banca Nationala, dincolo de atributiile pe care le indeplineste, de autoritate a statului responsabila cu politica monetara si valutara, cu autorizarea, reglementarea si supravegherea institutiilor de creditare, s-a afirmat ca o puternica scoala de cercetare si de gandire economica'. Din pacate, daca aceasta scoala este inspirata de Florin Georgescu, gandirea e eminamente socialista. Si ca dovada ca astfel stau lucrurile se vede si din faptul ca in prezentarea lui Georgescu e citat Etienne Davignon, presedintele Institutului Egmont, care isi exprima, la randul sau, ideile intr-o cheie socialista: 'Pacatul originar nu este consumul pe datorie, ci disparitatile crescande in procesul de distributie a valorii intre profit si salarii => determina angajatii sa apeleze tot mai mult la credite de la banci care isi obtin sursele de imprumut tocmai de la beneficiarii unor sisteme inechitabile de distribuire'. De altfel, intregul Consiliu de Administratie al Bancii Nationale, impreuna cu guvernatorul si viceguvernatorii – vocile prin care banca centrala isi afirma pozitia – l-a aplaudat saptamana trecuta la scena deschisa pe Davignon, care a sustinut o conferinta chiar in sediul BNR, de aceasta data in calitate de presedinte al Grupului Bilderberg. Iata ca nu prea mai exista dubii in privinta viziunii Bancii Nationale a Romaniei: functionarea libera a pietelor determina efecte nocive, ceea ce impune interventia statului.
Ce n-am inteles totusi e ce treaba are Banca Nationala – a carei pozitie o exprima Florin Georgescu, in calitate de prim-viceguvernator – cu inlocuirea paradigmei economice compromise de actuala criza 'individualism, profit cu orice pret si indiferenta fata de valorile morale' cu paradigma viitorului 'spirit de solidaritate, profitabilitate in conditii de stabilitate si respect fata de morala sociala'. Si la neintelegere merita adaugata o remarca. Cel mai mare handicap al celor care flutura steagul solidaritatii sociale e totala lor lipsa de disponibilitate pentru solidaritatea liber consimtita. Altfel spus, m-as astepta sa-i vad pe cei care militeaza in favoarea solidaritatii sa puna la bataie mai intai propriile resurse, si abia apoi sa ceara bani de la altii. Din nefericire, acesti indivizi prefera japca in locul exemplului personal: nu dau din banii lor, ci din taxe – bani culesi cu forta.
