Omagiu conducătorului iubit

Mult iubite şi stimate preşedinte Traian Băsescu, însufleţit de mesajul transmis naţiunii de vocea dumneavoastră caldă, de chipul blând care ne conduce destinele, am decis să vă scriu câteva rânduri. Prin intermediul uneltei imperialiste numite internet, am ascultat interviul acordat unei agenţii de presă. Iată ce am reţinut din geniala dumneavoastră expunere:

"Pentru că la noi există Vântu şi Voiculescu, ce au trusturi media pentru că interesul lor nu este să aducă în prim-planul dezbaterii probleme importante. Interesul lor este să creeze o atmosfera irespirabilă pe fondul infantilismului unei mari părţi a politicienilor care răspund fără ezitare invitaţiilor acestor trusturi, ţinând ore în şir emisiuni sterile şi stupide în care singurul obiectiv este să-l atace pe Băsescu şi eventual pe Antonescu sau Geoană, neţinând cont de faptul că asta nu interesează aproape pe nimeni. Faceţi un exerciţiu: nu vă uitaţi la Antene şi Realitatea două săptămâni. Vă asigur că veţi vedea România altfel. O veţi vedea aşa cum este".

Ce juste sunt afirmaţiile dumneavoastră, ca un adevărat far călăuzitor al gândurilor poporului. Presa, în marea ei parte, e vândută unor interese străine. Evident, există şi în acest sector de activitate oameni de nădejde, care nu-l denigrează pe conducătorul iubit. Ei merită toată dragostea dumneavoastră. În sectorul de presă se manifestă însă o serie de neajunsuri. De când a fost eliminat mişeleşte fostul secretar general, acum 20 de ani, noi ne temem că urmează un nou decembrie fatidic. Încă din ianuarie 1990, am atras atenţia că libertatea presei nu e bună, că ea va fi prost înţeleasă şi speculată de grupurile de interese. Agenturile străine nu au cum să nu fie implicate în această tentativă de înlăturare a dumneavoastră de la putere. Aceste aşa-zise partide care au încropit o majoritate de 65 la sută în Parlament sunt dirijate din afară.

Mult iubite şi stimate, eu ştiu bine ce spun. În vremea fostului preşedinte Iliescu, cel care l-a omorât pe săracu' Ceauşescu, am fost anchetat! Da, pentru atentat la siguranţa naţională, în 1994, am dat cu subsemnatul la Parchetul General. Am criticat dur fostul regim, fără să-mi dau seama că sunt o biată unealtă în mâna patronatului. Cristoiu şi Cârciog ne conduceau pe atunci. Ei ne plăteau să-l înjurăm pe Iliescu, deşi preşedintele nu era vinovat de nimic. Stăteam cu orele la coadă la Casa Scânteii, să luăm salariul. Cu cât mă înghesuiam mai tare cu zeci de colegi, gustul amar că sunt plătit să critic se acutiza. Am fost târât, fără voia mea, într-o carieră în care doream să fiu doar un cetăţean model. Atunci v-am cunoscut şi pe dumneavoastră. Ne aduceaţi whisky şi-l înjuram împreună în redacţie pe Iliescu. Ce inconştienţi eram!  

Apoi, viaţa m-a adus la ziarul domnului Ion Raţiu. Ce să vă spun, cred că acel ardelean cu aleasă educaţie democratică totuşi ne manipula. Aducea bani de la Londra ca să ţină un ziar care-l critica pe Emil Constantinescu. Ceva de neconceput! Acolo, la fel, sumele mici pe care le primeam erau un soi de pungă a trădării. Normal ar fi fost ca domnul Raţiu (fie iertat!) să ne dea bani să lăudam guvernarea ţărănistă, că doar era de-al lor. De fapt ştiţi mai bine, iubite preşedinte, că doar aţi fost de 4 ori ministru al Transporturilor în tot atâţia ani. Aţi încercat cu bun-simţ şi consecvenţă să ne scoateţi autostrăzile din cap. Dar nu ştiu ce-i în capul acestor oameni ce se pretind buni cetăţeni români! Şi acum tot la autostrăzi se gândesc, deşi le spuneţi de 13 ani că nu vreţi! Când lucrurile au devenit insuportabile, în 1999, tipografia ziarului Cotidianul a fost sechestrată de nişte vameşi, care nu mai suportau nici ei criticile la adresa preşedintelui de atunci.

Apoi au apărut televiziunile, cu emisiunile lor stupide şi invitaţi infantili. În care dumneavoastră veneaţi foarte des la unu' Tucă, apoi la Realitatea şi înfieraţi cu mânie proletară regimurile de atunci. Câtă dreptate aveaţi cu abuzurile altora.

De 18 ani în presă, simt, iubite şi stimate preşedinte, că adevărata noastră vocaţie e să slujim puterea, nu să o criticăm. Am intrat în coliziune, împotriva voinţei noastre, cu toate regimurile: Iliescu 1, Constantinescu, Iliescu 2.

De multe ori nici eu nu mă uit la cele două televiziuni de care spuneţi, deşi la una lucrez zilnic. Şi constat că aveţi dreptate. Când nu mă uit, văd adevarata Românie: autostrăzi, spitale noi, salarii şi pensii europene, demnitari cu bun-simţ. Şi o atmosferă pozitivă, sub conducerea unui om raţional şi inteligent.

Până nu începe o nouă emisiune vândută, sterilă şi stupidă, care să-mi alunge visul de mai sus, urez celui care este stima noastră şi mândria: Băsescu reales, pentru-al patriei progres!