Opinia publică

Cetăţenii de toată condiţia, care mă abordează pe stradă, în tramvai sau în autobuz, mă îndeamnă de parcă s-ar fi vorbit, de parcă ar fi organizaţi şi motivaţi de câteva lozinci de conjuraţie, să dau mai tare.

O spun cu aceleaşi cuvinte: "Loviţi-i mai tare pe ăştia!". Că foarte mulţi oameni se simt solidari cu modul de a gândi şi de avorbi al unor gazetari, e normal. Ce-i interesant aici şi semnificativ, în ceea ce obişnuim să numim "opinia publică", e felul în care vorbeşte poporul despre guvernări: ăştia, ăia, ăilanţi, ăialalţi, ăla, aia, ăsta.

Opinia publică judecă partidele şi guvernările în întregul lor: nici ăştia nu-s mai breji ca ceilalţi. Bătrânele nu zic "ăştia", zic "ceştilanţi". E mai mult oprobriu şi silă în "ăştia" ca într-un întreg discurs politic inflamat. Ce să aştepţi de la ăştia, dacă sunt puşi pe jaf, la fel ca toţi ăialalţi?!


- Un derbedeu, doi derbedei. Cuvântul e de genul masculin. Dar "o puşlama, două puşlamale" şi "o lichea, două lichele", deşi sunt substantive feminine, sunt percepute la masculin. Nimeni nu le zice femeilor derbedeice, puşlamale şi lichele. Numele golăniei e numai pentru bărbaţi. În cartierul meu se vorbea şi despre golănci, dar rar şi oarecum în lipsa unui cuvânt mai potrivit. Apăruse condiţia, dar nu avea încă un nume.


- Criza îi face pe unii să se dezbrace de caracter cu anticipaţie. Nu au motive presante să nu-şi mai ţină cuvântul, dar şi-l calcă în perspectiva degradării relaţiilor, se antrenează pentru un timp când criza economică va scuza orice neomenie. Persoane foarte deosebite ca educaţie şi poziţie socială coboară în mârlănie şi în purtări rele la fel. Ca şi cum s-ar fi dat liber la dezmăţ şi vor să prindă o poziţie mai bună în faţă.


- Un prieten cu multă experienţă de viaţă îmi relatează un caz de trădare. Un neam de-al său, matematician de rang universitar, s-a îndrăgostit de o studentă. Şi, fiindcă fata învăţa prost şi ar fi pierdut anul, i-a făcut el teza. Comisia însă s-a sesizat şi matematicianul Vasile - aşa era numit în familie - a fost dat afară din slujbă şi anatemizat de lumea ştiinţifică.

Omul a rezistat şocului, dar, când iubita l-a părăsit pentru un coleg care o trecea anul cu mai mult spor, a înnebunit. În toate cele sociale era Vasile nebunul, dar în matematică mintea îi rămăsese întreagă. Era exploatat de toată lumea în partea întreagă a creierului, la meditaţii, doctorate, lucrări de seminar. În cele mai simple treburi ale existenţei de zi cu zi era neputincios. Matematica nu îngăduie trădări, ci doar ignoranţe.


- Un domn care mărturiseşte că nu le are cu cititul cumpără totuşi câteva publicaţii de scandal. La modul foarte serios, domnul spune că le ia ca să aibă ceva de citit când se duce la toaletă. Şi, tot grav, fără să lase în nici un moment impresia c-ar zice una şi alta ar gândi, conchide: În felul lor sunt bune. Mai bune ca altele.