Pactul diavolului

Cetăţenii României tocmai s-au pronunţat. Şi au făcut-o fără echivoc. Puterea, într-o proporţie de aproape 70 la sută, a fost încredinţată în mâna USL. Ceea ce înseamnă că, răspunzând acestei solicitări, partidele care compun aceasta alianţă trebuie să guverneze singure. Şi ştim cu toţii ca a existat şi o componenta negativă a votului prin care a fost ales noul Parlament. Mesajul negativ vizează îndepărtarea lui Traian Băsescu din zona exerciţiului puterii. Orice abatere de la acest contract încheiat cu cetăţenii reprezintă o trădare. Orice înţelegere cu cei refuzaţi de electorat, în urma cu câteva zile, înseamnă un pact al diavolului. Aviz amatorilor!

Aflăm cu surprindere că a avut loc o întâlnire de taină între Traian Băsescu, Victor Ponta şi Crin Antonescu. O întâlnire, fie ea şi de taină, este firească, chiar dacă poate stârni nedumeriri. Până şi cei mai înverşunaţi adversari politici au datoria ca, în beneficiul comunităţii, să caute cele mai potrivite soluţii pentru a da curs unei schimbări ordonate de electorat. Pentru a produce o schimbare fără costuri prea mari. Şi, evident, atunci când au loc doar tatonări, luări ale pulsului politic, preparative în vederea unor viitoare înţelegeri, protagoniştii au dreptul la discreţie. La întâlniri de taină. Când, însă, s-a bătut palma, populaţia trebuie să afle imediat ce şi cum. Dacă nu cumva chiar cu puţin înainte, pentru a-şi da acordul sau pentru a-şi exprima dezacordul. Altfel, nu este în ordine. Altfel, este o înşelătorie.

Dar ce informaţii avem, până în acest moment, legate de o combinaţie în trei? Între Băsescu, Ponta şi Antonescu. Ştim că o vreme, o zi sau două, întâlnirea a rămas secretă. Mai ştim, fără ca vreunul dintre cei trei protagonişti să fi recunoscut răspicat, că a fost depăşit stadiul unei simple tatonări. Că s-a discutat concret despre intenţiile majorităţii USL. Despre viitoarea Constituţie. Despre alte schimbări, care pot juca un rol uriaş asupra viitorului românilor. Dacă nu mă înşel şi dacă lucrurile stau aşa cum par, atunci ar trebui să beneficiem de informaţii suplimentare. Este datoria elementară a oricăruia dintre cei trei oameni politici. Nu ştim dacă s-a semnat sau nu un document. Dacă da, atunci e grav. Pentru că, indiferent cum ar arăta acel document, el reprezintă o palmă pe obrazul romanului, din simplul motiv că protagoniştii şi-au luat angajamente reciproce pe seama cetăţeanului, făra ca cetăţeanul să fi fost în prealabil avertizat. Avem, în principiu, două indicii că este posibil să se fi semnat un document şi că este necesară de urgenţă o confirmare ori o infirmare a acestei informaţii. Primul e că Traian Băsescu umblă neprotocolar cu un document în mână la summitul UE, document pe care i l-a pasat lui Schultz. Iar al doilea indiciu este că Antonescu a afirmat că ştie ce conţine acel document. De unde ar fi putut şti, dacă nu ar fi fost un document comun?

Merg cu supoziţia atât de departe, încât îmi imaginez încă două lucruri. Şi anume că, în prealabil, a avut loc un aranjament doar în doi. Doar între Ponta şi Băsescu. Şi abia apoi, uşor forţat, a fost pus pe ţeavă şi Crin Antonescu. Dacă s-a perfectat o întţlegere vizând viitoarea Constituţie ori reforma statului, e de rău. Pentru că deciziile ar trebui să fie ale naţiunii române.
Sursa: CorectNews