x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Editoriale Palmieri din guvizi şi blocuri-turn din peşte oceanic

Palmieri din guvizi şi blocuri-turn din peşte oceanic

de Ion Cristoiu    |    22 Feb 2009   •   00:00

Veselia generală *

Părea că întreg complexul alimentar, ba, mai mult, că întregul oraş funcţiona pe bază de peşte. Cel puţin aşa lăsa să se înţeleagă vitrina Complexului din Centru

 



Spitalul de nebuni Vârtejul şi-a făcut post de radio propriu. Speakeri sunt doi foşti moderatori de la un radio privat de la Bucureşti. Realizatori ai Matinalului, aceştia erau obligaţi să fie veseli de pe la 5 dimineaţa. De atâta efort li s-au tulburat minţile. N-a fost uşor pentru spital să obţină licenţa. Una dintre condiţiile impuse a fost să nu bată dincolo de curtea spitalului. Fiind vorba de un post dedicat nebunilor, se contura riscul ca ascultătorii normali s-o ia şi ei razna după un timp. Din cauza asta, postul de radio are audienţă zero. În spital nu există nebuni care să se creadă radioascultători.

*

SOMAŢIILE

Ion I. Cristofor primeşte an de an somaţie să-şi plătească ratele la microscopul electronic pe care l-a cumpărat prin virament de la MGDICT Galaţi. Nimic altceva nu se întâmplă. Somaţiile vin pur şi simplu, fără nici un alt efect decât enervarea lui Iordache Câmpureanu, poştaşul, că trebuie să bată drumul până sus în Deal, unde stă Ion I. Cristofor. Speriat de un nepot, cazangiu la IMGB, care-i spusese că s-ar putea s-o păţească, s-au mai văzut cazuri care s-au terminat prost, chiar el are un coleg care, tot aşa, a pornit fără să ia în seamă, somaţiile primite an de an să-şi plătească ratele la o sondă, ca să constate, într-o zi, după zece ani, că la preţul sondei trebuia să adauge şi o penalizare de 1 milion de lei, Ion I. Cristofor va face contestaţie la MGDIGT Galaţi, de unde îi veneau plicurile acelea lunguieţe, pe al căror alb imaculat se vedea numele său bătut la maşină şi nu scris cu litere lătăreţe, cum se întâmpla cu cele primite de la cuscra din Rădăuţi. După un an, o dată cu somaţia primi şi răspunsul la contestaţie. A fost vorba de o greşeală: somaţiile erau adresate Combinatului Petrochimic din sat. În consecinţă, Ion I. Cristofor era rugat să le trimită, la rându-i, pe adresa combinatului. Numai că în sat nu existase vreodată un combinat petrochimic.

*

PE BAZĂ DE PEŞTE

Părea că întreg complexul alimentar, ba, mai mult, că întregul oraş funcţiona pe bază de peşte. Cel puţin aşa lăsa să se înţeleagă vitrina Complexului din Centru, dominată autoritar de grămezi de conserve clădite artistic, sub puterea unei fantezii debordante: castele din conserve de crap, cetăţi medievale, cu terenurile susţinătoare, din conserve de sardele, pe care tocmai atunci intrau în galop caleşti din macrouri în ulei cu ceapă, palmieri din guvizi şi blocuri-turn din peşte oceanic. Bine plasate, cartonaşe colorate declamau în cor: "Puteţi servi o masă gustoasă, hrănitoare şi uşor asimilabilă consumând conserve de peşte". "Un aliment ideal pentru toate vârstele: peştele." "Nu uitaţi, nici o masă fără peşte." "Peşte pentru toate vârstele şi toate anotimpurile vă oferă unităţile noastre de consum."

*

CANDIDATUL
Ion I. Hatulete, candidat la funcţia de primar, e un bărbat scund, cu o ţăcălie greu ţinută în viaţă şi ochi mari şi umezi.

Şi-a anunţat intenţia de a candida cu mult înaintea campaniei electorale. Din acel moment, s-a considerat deja candidat. Şi-a făcut o carte de vizită, pe care a ţinut să se consemneze: Candidat la Primăria Generală a Bucureştilor. Şi-a bătut pe peretele de la stradă al casei în care stă o tăbliţă: Aici locuieşte Ion I. Hatulete, candidat la Primărie. Nu e nevoie să sunaţi. Încă de pe atunci, a tipărit 5.000 de hârtiuţe pe care le-a lipit în tot Bucureştiul. Pe unele le-a pus în cutiile poştale de la blocuri. A mers, pentru asta, prin marele oraş, cu motocicleta, trei zile în şir. Pe altele le-a dat la nunţile la care s-a dus în calitate de nun. Acum, în plină campanie, el se consideră deja primar.

Şi-a pus papion şi şi-a lăsat plete, în stilul generaţiei paşoptiste. Umblă prin Bucureşti cu o maşină cu girofar. Lumea se dă la o parte. Poliţiştii duc mâna la chipiu. Nimeni nu ştie despre cine e vorba. Cred, cu toţii, că e un mare grangur. Când s-a dat drumul Studioului electoral, Ion I. Hatulete s-a înfiinţat chiar de la prima oră. Şi-a programat toate intervenţiile în primele zile. (Să ne vedem cu ele făcute!, a zis el, cine ştie ce se mai întâmplă după aceea. Apariţiile sale pe post sunt originale. O dată a venit cu un măr, pentru a dovedi că Pământul e rotund. Altădată cu o lumânare. A luat-o de acasă şi-a prezentat-o telespectatorilor pentru a arăta că în ţara noastră cultura se stinge ca lumânarea. Mulţi telespectatori n-au priceput metafora. O bătrână din Vaşcău a înţeles că se dau lumânări pe gratis. şi i-a scris candidatului să-i trimită şi ei una, ca să aibă de înmormântare. Pentru a se prezenta telespectatorilor cât mai bine, Ion I. Hatulete vine la studio cu oglinda sa proprie. N-are încredere în oglinzile de la machiaj. Spune că mint în favoarea celorlalţi candidaţi.

* Din volumul cu acelaşi nume în curs de apariţie.

×
Subiecte în articol: editorial şi-a peste