Panait Istrati

Extrase din introducerea cărţii "Mediterana", de Panait Istrati. Cuvânt de Mircea Iorgulescu."Cele două cărţi care compun ciclul Mediterana sunt ultimele scrise de Panait Istrati. Nu sunt totuşi un testament literar şi nu au nimic de strigăt sau de spovedanie. Împlinea, împlinise când le-a scris, 50 de ani, avea însă în urmă doar zece de carieră literară, e adevărat că una ieşită din comun."

Căci dacă totul se sfârşeşte prost la Istrati, dezastrul e totdeauna măreţ, falimentul e mereu minunat, prăbuşirea e nesimţit apoteotică. Fiindcă e adevăr, nu legendă, că modelul lui Nikos Kazantzakis pentru eroul romanului Zorba, Panait Istrati a fost. Model în sensul portretului interior, nu în sens biografic sau anecdotic. Kazantzakis era obsedat de Istrati, pe care îl cunoscuse la Moscova în toamna anului 1927, şi i-a atribuit, se pare, frustului aventurier balcanic, devenit personaj de ficţiune, sufletul şi spiritul acestuia. "Te învii pe tine însuţi", îi scria Kazantzakis lui Istrati la Bucureşti, după 1930. "Grecia eternă, cea a lui Ulise, trebuie să fie mândră de tine."

Era o zi de marţi, Istrate murise în zori. În Bucureşti vestea se răspândi iute. Ziarele de marţi nu o putuseră da, însă funcţionase ireproşabil, ca de obicei, zvonul public - aici, la Porţile Orientului, tradiţionalul şi cel mai sigur mijloc de informare; către ora 10 se aflase în tot oraşul. Când în după-amiaza zilei decesului a fost deschis testamentul, două dintre clauzele acestuia au tulburat. Una era aproape o ciudăţenie: "mai doresc - scrisese Istrati - ca medicii să se convingă de moartea mea în chipul cel mai neîndoios". Se temea de o eroare, îi era frică să nu fie îngropat de viu, spera să mai înşele moartea încă o dată? Nu se poate şti.

Cealaltă a dus la încurcături. Voinţa defunctului fusese exprimată fără echivoc: "Doresc să fiu îngropat lângă mama mea, fără dric şi fără nici un fel de ceremonie religioasă." Mama lui Istrati, fosta spălătoreasă Joiţa Istrati, era însă înmormântată la Brăila, în cimitirul săracilor, Sfânta Maria. Va fi transportat Istrati la Brăila? Bani nu erau, iar ideea că scriitorul atât de celebru va fi înmormântat în cimitirul săracilor părea de neprimit. Incertitudinea nu a durat totuşi prea mult.

În urma unei intervenţii a scriitorului şi avocatului Demostene Botez, primarul Capitalei a înştiinţat familia, în aceeaşi zi, că oferă două locuri la Cimitirul Bellu, cel mai important din Bucureşti, pentru Panait Istrati şi altul pentru mamă, ale cărei rămăşiţe urmau să fie deshumate şi aduse lângă cele ale rătăcitorului ei fiu, în fine regăsit. Cele două locuri erau alături de cavoul familiei Dumitru Brătianu şi nu departe de cel al familiei Marghiloman: soarta voise ca umila spălătoreasă din Brăila şi turbulentul ei fiu să se învecineze în eternitate cu ilustre neamuri istorice. Cheltuielile de înmormântare au fost asigurate de o neaşteptată donaţie regală din partea lui Carol al II-lea şi a Reginei Maria.