x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Editoriale Parastas sau deratizare?

Parastas sau deratizare?

de Serban Cionoff    |    17 Noi 2013   •   15:37

Cumplită veste ne vine dinspre Dealul Cotrocenilor! Zice-se, din surse competente şi autorizate, că în zidurile care împrejmuiesc somptuosul edificiu s-ar fi cuibărit nişte bacterii. Şi nu chiar nişte oareşce bacterii acolo, ci unele foarte periculoase şi rezistente la orice tratament, cărora li se spune şi „bacterii plângăcioase”.

În consecinţă, oameni pricepuţi caută de zor cele mai bune tehnici de a stârpi netrebnicele bacterii fiindcă nu-i de ici de acolo ca ele să umble hai-hui la numai câteva sute de metri distanţă de biroul unde (pentru încă vreo 50 şi ceva de săptămâni) lucrează însuşi Amiralul Dezastrului Naţional. Cel căruia, în virtutea unor păguboase clişee mentale şi de exprimare, i se mai spune şi Preşedintele României.
Normal şi firesc, primele întrebări au ţintit spre aflarea momentului declanşator al molimei şi mai ales spre depistarea celui care a adus bacilul la palat. Treabă la mintea cocoşului. Fiindcă, dacă ne gândim că bacteria se numeşte şi „plângăcioasă”, atunci numaidecât mergem cu gândul la tragi-comica scenă a plânsului din anul electoral 2004 şi, de aici, aţă la vorbele potopite de durere:”Dragă Stolo”.
Ajungând, fireşte, la junele prim al dramoletei, nimeni altul decât Traian Băsescu.

Şi uite- de-aici, de la plânsul acela de râsu*-plânsu*, am ajuns să ne plângem de milă şi de ruşine de 9 ani bătuţi pe muchie. 9 ani, başca cele 50 şi ceva de săptămâni, răstimpul în care, vrem –nu vrem, individul se va mai afla pe acolo şi va face totul ca să se comporte conform fişei pustului de Agent patologic nr 1 al societăţii româneşti. Adică tocmai cel cu care trebuie să începem acţiunea de deratizare la scară naţională.

Ce-i drept, o anumită tentativă de derazitare la scară naţională a existat, în vara lui 2012, când s-a încercat- prin tratamentul de şoc numit referendum naţional- eliminareaInfestantului Naţional nr. 1. Au sărit, atunci, nişte mari spcialişti în terapeutici democratice moderne care ne-au pus să-l scotem din etuvă şi l-au reaşezat, tot în fruntea bucatelor şi tot la Palatul Cotroceni!

S-a mai aplicat , după aceea, o altă terapie democratică, modernă, acum un an, când, la alegerile generale, în organismul societăţii româneşti s-a pompat o puternică infuzie de USL, în ale cărei puteri salvatoare au crezut peste 70 la sută dintre românii cu drept de vot.
Numai că, şi de data asta, Bacteria-şefă de la Palatul Cotrocenilor a dovedit o mai mare putere de rezistenţă decât cei de la care nea şteptam să-i aplice cât a-i zice peşte tratamentul, şi uite aşa a apărut anti-antidotul numit „coabitoare”. Că această terapie au gândit-o, într-un moment de păgubos entuziasm, terapeuţii locali sau că a fost prescrisă de anumite cabinete de terpeutică democratică, de la Bruxelles sau de mai departe, asta rămâne de discutat… Deşi, dacă ar fi să mă întrebaţi pe mine, înclin spre varianta a doua, fiindcă- mai ţineţi minte scena?- prea s-a dus glonţ Pacientul Suprem al României la unul dintre salvatorii săi ţinând cu străşnicie în mână fişa medicală pe care scria cu litere de-o şchioapă:„ va fi tratat cu infuzie de coabitare”.

Ce a fost şi cum a fost până acum?- asta aproape nici că mai contează, din moment ce „bacteria plângăcioasă T B” intrat nu în zidurile Palatului Cotroceni, ci în însuşi organismul viu şi sănătos al societăţii româneşt,şi aproape că a distrus una dintre funcţiile sale vitale: independenţa justiţiei. Întrebarea este: ce avem de gând să facem? Ne resemnăm plângăcios-mioritic şi ne pregătim de parastasul de 9 ani de la pierderea mult iubituţilor nostri Interes Naţional şi Stat de Drept? Nu de alta dar luna viitoare comemorăm 9 ani de la votul suicidal din decembrie 2004? Sau trecem la o inteligentă, decisă şi mai ales ireversibilă aplicare a unei terapii graduale prin care, dacă tot nu mai putem să–l eliminăm, pe cale demorcatică, din organismul social naţional pe Purtătorul Suprem al Becteriei totalitariste, putem să-i limităm la maxim aria de răspândire a puroiului urât mirositor pe care îl emană pe unde trece?

Punem de parastas sau de deratizare?- aceasta e întrebarea!

×