Parlamentul, prea prost pentru Monica Macovei, prea mic pentru Daniel Morar

Pentru dna Macovei, parlamentarii sunt prea prosti ca sa-i inteleaga reforma (Adevarul), iar pentru dl Morar, prea mici ca sa merite atentia lui. Mai departe nu ne mai intrebam daca un procuror care a arestat un om nevinovat nu o va face din nou

DNA a pus stapanire pe programele de stiri si pe dezbaterile difuzate de mai toate posturile de radio si televiziune. Atentia romanilor este acaparata de lupta pe care dna Macovei si dl Morar o duc impotriva marilor corupti. De dimineata si pana tarziu in noapte, publicul nu afla nimic altceva decat cine a intrat si cum a iesit de la DNA, cine urmeaza sa fie citat de dl Morar. Intr-un asemenea context, setea de sange creste de la o zi la alta.

Poate de aceea nimeni nu este curios sa afle cata democratie mai exista in Romania. Sau ce s-a intamplat cu cei 3.500 de copii disparuti in ultimii zece ani.

Asa se explica, probabil, de ce nimeni nu este scandalizat de promulgarea unei legi care i-a transformat pe functionarii din Parlament in privilegiati ai sortii sau de faptul ca 1.000 de politisti au fost transformati in procurori.

Lupta impotriva coruptiei fascineaza pana la epuizare, asa incat nu mai lasa timp si pentru altceva. Cum ar fi, de pilda, o dezbatere legata de violarea unei tinere in chiar sediul Ministerului Educatiei.

Cresterea cu peste 30% a infractiunilor contra persoanei nu mai infricoseaza. Astfel de stiri sau dezbateri sunt, de acum, plictisitoare. Si ce daca din ce in ce mai multi oameni sunt talhariti in case sau pe strazi, iar copiii nu se mai afla in siguranta nici atunci cand merg pe trotuar, alaturi de parinti? Nenorocirea vecinului nu da satisfactie la popor si nici nu face rating asa cum face inceperea urmaririi penale impotriva unui rechin.

Cui ii pasa ca 1,3 milioane de pensionari au ramas cu buza umflata dupa recalcularea pensiilor in situatia in care tarifele la intretinere au crescut (pentru ei) de-a dreptul obscen?

Alianta D.A. a luat numai de la PSD peste 128 de primari. Personaje controversate, ca Dumitru Puzdrea, au ajuns membri PD. Guvernul a emis peste 250 de ordonante de urgenta transformand Parlamentul intr-o institutie decorativa. Ei si? Care e problema? Nici una, atat timp cat SUA si Europa nu par sa fie ingrijorate decat de soarta DNA.

Nici o incruntare pe fruntile analistilor de serviciu fata de constatarea FMI privind scaderea cu patru procente a cresterii economice. Nimeni nu se incumeta sa-i puna in garda pe romani cu privire la costurile integrarii. La anul, pe vremea asta, tarifele la benzina, gaze si lumina vor exploda. Dar nu-i nimic, atat timp cat integrarea nu depinde de nivelul de trai al populatiei, ci doar de numarul si marimea coruptilor demascati de DNA.

In tot mai multe scoli, baietii vand droguri, iar fetele devin vedete porno. Criza din Sanatate isi vede netulburata de treaba. Dar aceste lucruri nu au legatura cu lupta anticoruptie si nu pun in pericol integrarea Romaniei, doar sanatatea ei. De aceea, mai bine sa nici nu mai vorbim despre ele.

Ai impresia ca o cortina groasa acopera realitatea. Si asta, pentru ca traim intr-o lume marcata de persuasiune ideologizata pentru care "cauza" are prioritate asupra adevarului (Sartori).

Un grup de ziaristi si analisti, omniprezenti, ca sa-l parafrazez pe Serge Halimi, se indeletniceste cu sustinerea audiovizuala a oricarei "cauze", de la reforma in sanatate pana la reforma in justitie. In plus, el stabileste cine si de ce trebuie sa demisioneze, cine si de ce este corupt, cine este Alba ca Zapada si care sunt cei sapte pitici. Nu cu argumente, nici cu idei, ci doar prin verdicte.

Paradoxal, nici unul nu a citit macar o lege din cele 17 ale reformei in sanatate. Nici unul nu a avut timp sa arunce un ochi asupra celor 160 de amendamente cu care dna Macovei reformeaza din nou justitia. Nici unul nu stie ce contine ordonanta privind infiintarea DNA, respinsa la Senat. Cu toate acestea, s-au ridicat vehement impotriva puciului anticoruptie.

In schimb, publicul nu a primit absolut nici o informatie despre continutul ordonantei, despre faptul ca avem doi procurori generali si doua institutii paralele. Nici o vorba despre drepturile si libertatile fundamentale si, mai ales, despre garantiile procesuale care deja au palit in fata DNA. Am asistat, practic, la o asmutire a publicului impotriva parlamentarilor "imbuibati si corupti" si la acreditarea ideii ca doar cei care au ceva de ascuns se tem de perchezitii si nu vor sa stea drepti in fata "legii" (DNA). Urmand acest rationament perfid si totodata absurd, ma intreb de ce sunt unii scandalizati ca procurorii le scormonesc conturile? Daca nu au de ce sa se teama, de ce nu se pun la dispozitia legii? Iar daca nimeni dintre noi nu are nimic de ascuns, de ce ne deranjeaza ca ni se asculta telefoanele?

Si ce se mai intampla atunci cand "cauza" are prioritate asupra adevarului? Se intampla ca nu dezbatem refuzul dnei Macovei si al dlui Morar de a se prezenta in fata Parlamentului. Se intampla ca publicul nu afla ca, pentru dna Macovei, parlamentarii sunt prea prosti ca sa-i inteleaga reforma (Adevarul), iar pentru dl Morar, prea mici ca sa merite atentia lui. Mai departe nu ne mai intrebam daca un procuror care a arestat un om nevinovat nu o va face din nou. Sau daca un procuror sanctionat de CEDO are dreptul sa conduca DNA. In fine, nu ne intrebam ce garantii avem ca procurorii implicati in comenzi politice nu se vor implica din nou. De ce doar unii trebuie sa prezinte garantii morale, iar altii nu? Si, ma rog, de cand li se refuza "civililor" dreptul la indoiala, legitimat in schimb la procurori? De ce n-ar avea si senatorii dreptul sa se indoiasca de intentiile si scopurile "reformei" in justitie, de modul in care actioneaza DNA ?

Dar cel mai grav, publicul habar nu are despre ce-i pregateste dna Macovei. Prin cele 160 de amendamente, dna Macovei vrea sa implementeze in Romania modelul american de ancheta, adoptat dupa evenimentele din 11 septembrie. Model contestat intr-o Europa puternic atasata Conventiei Europene a Drepturilor Omului. Experienta de procuror al regimului ceausist o ajuta acum pe dna Macovei in incercarea de a ne pune pe toti la cheremul procurorilor. Iar acest lucru nu trebuie dezbatut in Parlament, ci acceptat pur si simplu!

Un sistem democratic se instaureaza ca urmare a presiunilor deontologice (Sartori). Cum la noi aceste presiuni vizeaza doar lupta cu orice pret impotriva presupusilor corupti, cred ca asistam la instaurarea sistemului politienesc bazat pe prezumtia de vinovatie (Alina Mungiu Pippidi), pe puterea discretionara a unor procurori (DNA) si pe manipularea populista prin intermediul programelor de stiri si de dezbateri.