De zece ani, Băsescu, Blaga, Udrea afirmă că eu am declarat public necesitatea destructurării PD - ceea ce nu este adevărat și am dovedit acest lucru. Am dorit, în schimb, o fuziune cu PD, pe vremea când și PD era membru al Internaționalei Socialiste. Atunci, Băsescu nu a acceptat. Detaliile le veți găsi în cartea mea, "Cele două Românii".
Sunt de acord, fuziunile pot fi necesare pentru a construi forțe politice mai puternice. Astfel, în 2001, am realizat, împreună cu Alexandru Athanasiu, Partidul Social Democrat, prin fuziunea dintre PDSR și PSDR, soluția adoptată rămânând valabilă.
În cazul propunerii de fuziune PNL-PDL, noul președinte al PNL, Klaus Iohannis, a anunțat că "produsul", fuziunii va purta numele PNL. În felul acesta, PDL s-ar auto-destructura, realizând singur, după un deceniu, ceea ce mi-au pus mie în intenție.
Este clar că dacă noua formațiune va purta numele unuia dintre parteneri - PNL, se va considera că a avut loc o fuziune prin absorbție. Este ceea ce s-a întâmplat, de exemplu, când PSD a fuzionat cu PSM sau cu PS. Probabil, Cătălin Predoiu (nu președintele PDL!) - care a negat o astfel de înțelegere - este conștient de o astfel de percepție publică. Apare însă întrebarea - dacă nu a existat o astfel de înțelegere, votul de la Congresul PNL pentru fuziune, în condițiile anunțării de către Iohannis a păstrării numelui după fuziune, înseamnă că votul s-a dat prin inducerea în eroare a delegaților la Congres?
Dacă va trebui găsit, totuși, un nume distinct pentru noua formațiune, păstrând tradiția denumirilor anterioare (PNL-CD, PNL-AT), eu propun, pentru noul partid, denumirea de PNL-AB (PNL-Aripa Băsescu).