Pe ruinele României

Premierul Ungariei a trecut val-vârtej prin România. Şi-a început periplul la Cluj şi l-a sfârşit la Cotroceni, dar nimeni nu ştie ce-a căutat cu adevărat. O fi transmis niscaiva informaţii dinspre Moscova, al cărei aliat este, sau o fi tocmit voturile maghiarilor din Transilvania ? Oricare i-ar fi fost scopul misterioasei vizite, pentru Traian Băsescu, Orban este Viktor cel Bun (era să scriu Fidel, dar îmi tot ieşea FIDESZ...), mereu săritor să-i facă pe plac şi să-l susţină necondiţionat (iar mi-a luat-o stiloul pe dinainte, în politică totul e condiţionat, ce prostie scrisesem !). Nu ca Ponta, zis şi Victor cel Rău, întotdeauna obraznic şi impertinent, gata să-l înfrunte şi să-i răspundă la insulte. Ehe, cum mai regretă că nu i-a rupt gâtul deunăzi, când încă mai putea, acum ar fi avut şi Elena lui (Udrea, nu fi-sa !) şanse la prezidenţialele din noiembrie... Aşa, a ajuns să-i râdă în nas mucosul ăsta de premier şi geaba ameninţarea cu Microsoft-ul, cine dracu' se încumetă să-l ponteze pe İl Dottore altfel decât martor ? E prea din scurt şi procurorii sunt chiar şi ei cetăţeni cu drept de vot, nu le pică oricum cine va câştiga alegerile. Între întâlnirea privată – fără comunicate oficiale – cu Viktor cel Bun şi scandalul public – cu discursuri belicoase şi neconstituţionale – cu Victor cel Rău, Mardeiaşul din Deal a citat-o pe Victoria cea Democrată. Nuland, pe numele ei, lefegie prin America, folosită de Administraţia de la Washington ca sperietoare pentru zona fost comunistă. Ei, bine, tipa s-a stropşit rău la coloniile din Europa Centrală şi de Est, care, cică, s-au cam lăsat pe tânjală în întrecerea capitalistă pe ramură. D-aia şi regresul democratic, ca şi proliferarea corupţiei. Şi ne-a mai reproşat că le păpăm banii, tocmai lor, filantropilor planetari, de parcă n-am şti că la fiecare cent primit le restituim înzecit. Auzi, cucoană, mai scuteşte-ne cu demogogia matale şi slăbeşte-ne cu valorile voastre. Vi le respectăm (nu pe toate, desigur !), dar ele nu sunt valabile oriunde, de ce încercaţi să ni le vârâţi cu de-a sila pe gât ? Avem şi noi valori, bune-proaste, după datinile locului, însă sunt ale noastre ! Chiar este atât de greu de înţeles ? Bunăoară, dacă voiam să trăim americăneşte, jucam la loteria vizelor sau plecam pur şi simplu la voi, cu mic şi mare, cu întreg neamul. Dar nu ne dorim să emigrăm cu milioanele, ne încăpăţânăm să vieţuim în Valahia străbunilor, cu virtuţile şi viciile ei. Nu o să înţelegeţi niciodată abisurile şi înălţările sufletului românesc, unguresc sau slav. Vedeţi-vă de gropile comune pe care le-aţi săpat prin Egipt, Irak, Siria, Afganistan, Ucraina şi căiţi-vă !

Victor Ponta şi Mircea Geoană i-au ţinut isonul mesagerei de peste Ocean şi au salutat la unison luarea de poziţie împotriva indezirabilului Viktor Orban. I-am ascultat dezgustat cum se bucură de perdaful tras unui vecin. Mi-aş fi dorit să o pună la punct pe insolenta dirigintă de clasă, mai ales că diatriba ei ne viza şi pe noi. Din nefericire, cobaii nu cunosc sentimentul solidarităţii şi de aici rămânerea în cuştile globalizate.

Elena Udrea şi-a lansat programul electoral pe ruinele Uzinei Republica. Într-un decor suprarealist, printre buruienile răsărite în hala dezafectată, reprezentanta lui Traian Băsescu şi-a îmbrăcat salopeta croită de casa de modă, şi-a pus cascheta pe şuviţele aurii şi a turuit verzi şi uscate. Batjocură mai grea la adresa clasei muncitoare nici că se putea scorni. Grotesc-funambulescul montaj politico-artistic, regizat pentru un personaj care n-a respirat în viaţa sa mirosul rânced de ulei ars şi şpan, e o jignire de neiertat, un scuipat pe obrajii supţi ai gloatei jerpelite.

Politica naţională o însemna să-ţi îngâni stăpânul transnaţional şi să-ţi umileşti propriul popor ? Să-l pui pe coji de nucă doar pentru că nu s-a înjosit suficient ca să le facă pe plac tuturor veneticilor veniţi aici să-l despoaie de demnitate ? Bietul norod, câte trebuie să mai îndure că nu este suficient de democratic şi de cinstit, de parcă nu străinii ne-au obligat să fim cum suntem....