S-au ridicat urale de a vibrat cerul când pompierii au prins în braţe băieţelul, care înfruntase frigul, apa, întunericul din fântâna subţire ca o macaroană. Eroism din partea pompierilor, a jandarmilor, a constructorilor, a mânuitorilor de utilaje uriaşe, a angajaţilor judeţenei şi primăriei. Rezistenţă de poveste a puiului de om, care jumătate cufundat în apa fântânii, n-a leşinat nicio clipă, a plâns tot timpul. Fantastic, copilaşul cât trei palme a ţinut în viaţă speranţa, tenacitatea bărbaţilor salvatori. Timp de 11 ore. Şeful echipei de pompieri, cu bob de lacrimă în ochi după ce Dănuţ a fost scos la lumină, povestea cu glas tremurat de emoţie. “Suntem fericiţi, am mai salvat o viaţă de om. Plânsul băieţelului fără oprire ne-a ţinut speranţa şi moralul treze, ne-a dat puteri să luptăm prin mai multe acţiuni pentru viaţa lui”. Plânsul ca o veste bună! În comuna de Bărăgan cu nume ciudat, Balta Sărată, viaţa a învins moartea. Dănuţ a revenit pe suprafaţa pământului din adâncimi într-o izbucnire de aplauze, de chiote, de felicitări. O mare de oameni din curtea necazului şi de pe uliţă şi-au şters lacrimile şi au râs a izbândă. O jumătate de zi, 11 ore, bărbaţii s-au luptat ca la Rovine, au inovat, au încercat orice era posibil, au improvizat chingi cu care l-au ancorat şi salvat pe copilaş, au săpat un canal paralel cu fântâna, au suflat aer încălzit şi au aprins o lumină în adâncimea înfricoşătoare. Comandoului pentru viaţă i s-a adăugat echipa de medici a Spitalului “Grigore Alexandrescu”. Pe Dănuţ l-au iubit şi Dumnezeu, şi românii. A trecut biruitor peste infectarea cu microbi din puţ, peste afectarea plămânilor de frig şi umezeală. S-a întors acasă, unde mama lui e în prag de naştere şi unde-l aşteaptă tatăl, care l-a păzit în spital şi i-a mângâiat mereu fruntea. Dar lumea este o cutie cu surprize, cu scene groteşti, cu hachiţe, cu alunecări în şanţul drumului normal. Ce credeţi că se întâmplă, o mizerie de neacceptat din partea unor trăitori, cărora nu le poţi spune oameni. Familia lui Dănuţ locuia cu chirie în casa de chirpici cu fântână blestemată. Proprietarii casei de lut vor să-i dea afară pe părinţii lui Dănuţ, pe surioara lui, pe Dănuţ-Învingătorul, cum că utilajele salvatoare au denivelat ograda, că orele luptei pentru viaţa unui micuţ au deranjat prin gălăgie, prin agitaţie. Oamenii sunt uimiţi de răutatea proprietarilor, primarul a nivelat curtea cu utilaje aduse în grabă. Nimic! Proprietarii, nesuflete târâtoare prin viaţă, poruncesc evacuarea familie sărmane din proprietatea lor de nămol în pereţi, iar primarul adună bani de la sătenii cu inimă nobilă pentru a cumpăra o altă casă familiei năpăstuite. Proprietari de toată ruşinea, vă lipseşte ceva din stânga trupului şi aia nu e splina, vă lipseşte inima, invalizilor!