Prin opţiunea pentru Renate Weber şi Daniel Dăianu, PNL s-a găndit că trebuie să ţină cont de propriul electorat.
Gurile rele spun că in cei aproape trei ani de mandat, Traian Băsescu n-a făcut nimic bun. O exagerare, fireşte.
Pe lăngă podul de la Mărăcineni, singura urmă lăsată in geografie, dar şi in istorie, Traian Băsescu se poate măndri cu cel puţin două fapte bune:
â a nenorocit Partidul Democrat, bravul urmaş al FSN-ului in Romănia europeană, transformăndu-l intr-o motoretă care incepe să părăie şi cănd Jupănul de la Cotroceni işi ridică piciorul.
â a transformat PNL intr-unul din cele mai bine pregătite de luptă formaţiuni de după decembrie 1989.
Pănă la ofensiva lui Traian Băsescu vizănd lichidarea PNL, partidul avea multe slăbiciuni, printre care măcinarea internă şi lenevia boierească erau printre primele in planul nocivităţii.
Confruntat cu perspectiva de a fi scos de pe scena politică, PNL şi-a străns răndurile, s-a hărnicit, s-a eficientizat, intr-un cuvănt - a devenit un partid in permanentă ţinută de luptă.
Atacurile Cotrocenilor s-au desfăşurat pe mai multe fronturi:
â făurirea şi adăncirea disidenţei interne, intruchipate de grupul lui Theodor Stolojan.
PNL a contracarat rapid şi in forţă, dăndu-i afară din partid pe cei ce-şi asumaseră rolul de viruşi ai lui Traian Băsescu.
â subminarea guvernului din interior prin intermediul miniştrilor PD.
Şi in acest caz, PNL a reacţionat fără complexe: miniştrii PD au zburat din Palatul Victoria.
â micşorarea zestrei electorale de dreapta a PNL prin reanimarea zilnică a PLD, prin asumarea de PD, fost membru al Internaţionalei Socialiste, a unui program de dreapta.
Răspunsul PNL la această manevră n-a sărit in ochi. Asta nu inseamnă că el n-a făcut din formaţiunea lui Călin Popescu Tăriceanu una din cele mai consecvente formaţiuni in materie de respectarea propriului electorat. Pe scena noastră politică, doar PRM mai poate egala PNL in grija de raporta orice mişcare la structura electoratului captiv. Poţi fi sau nu de acord cu multe dintre acţiunile PNL (noi, de exemplu, nu impărtăşim anticomunismul inutil al partidului). Nu poţi insă să nu fii de acord că ele corespund programului de dreapta al partidului, ţintind căştigarea şi fixarea unui anume electorat.
O semnificativă expresie a acestei consecvenţe o găsim din plin in alcătuirea listei de candidaţi pentru europarlamentarele din 25 noiembrie 2007. Pentru capul de listă s-a vehiculat o vreme numele Nadiei Comăneci. Din fericire pentru PNL, distinsa fostă gimnastă a refuzat. Spunem din fericire pentru PNL, deoarece intre postul de europarlamentar şi Nadia Comăneci se aşază o prăpastie mai mare decăt intre şurubul de la paralele şi scrierea Luceafărului.
PNL risca să treacă drept un partid de trei parale, gata de apela la formula ieftină a vedetelor fără nici o legătură cu postul. Partidul a apelat pănă la urmă la Renate Weber şi Daniel Dăianu.
Renate Weber şi Daniel Dăianu sunt vedete. Vedete insă de un fel aparte. Sunt, printre altele, vedete cu o imagine de europarlamentari ce nu poate fi pusă la indoială. Nimeni nu poate contesta adevărul că Renate Weber e o juristă excepţională, de care Romănia are nevoie la Bruxelles, iar Daniel Dăianu, un economist de forţă. Mult mai important, cele două personalităţi corespund şi electoratului tipic PNL, ba chiar şi al Alianţei DA:
1) au imaginea de personalităţi pe care doar un electorat mai cultivat le poate aprecia ca fiind nimerite pentru a ajunge la Bruxelles. Electoratul altor partide (al PNG), de exemplu, ar fi in stare să-l voteze pe Bănel pentru a fi trimis la Bruxelles, şi nu pe Renate Weber sau pe Daniel Dăianu.
2) au imaginea de luptători pentru apărarea drepturilor democratice. Şi această imagine poate fi apreciată doar de un electorat precum cel al PNL. Electoratul PD va aprecia, probabil, imaginea candidaţilor de masori ai lui Traian Băsescu.
Prin opţiunea pentru Renate Weber şi Daniel Dăianu, PNL s-a găndit că trebuie să ţină cont de propriul electorat.
Scrutinul din 25 noiembrie 2005 va confirma dacă această soluţie a fost sau nu fericită. Cum va confirma şi dacă in răndurile electoratului autohton sunt şi cetăţeni in stare să deosebească plecarea la Bruxelles pentru a reprezenta Romănia in Parlamentul European de plecarea la Bălci pentru a scoate flăcări pe nas.
Citește pe Antena3.ro