Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Situaţia politică a PNL înaintea congresului recent încheiat se află între condiţia de a nu intreprinde mai nimic şi aceea da a-şi asuma riscurile unei noi întreprinderi. Napoleon avertiza,de la înălţimea momentului fondator al Franţei moderne că "Cine nu riscă nu câştigă". Mai târziu de Gaulle sau Churchill dar şi Regele Mihai I au gândit la fel. Aspiraţia profundă,deseori frustrantă, a liberalilor a fost constant aceea că la un mare trecut viitorul trebuia să fie din nou mare. Însă prezentul se arată nemilos prea mic.
Unde scrie că în România europeană doar PSD-ul poate fi un partid mare? Probabil că doar într-o scriere istorică dintr-o perspectivă strâmbă în care o Revoluţie anti-ceauşistă dar în fond anti-comunistă ar trebui chiar şi după 25 da ani să mai ţină România într-o stare oarecum pre-revoluţionară, nu comunistă dar evident nu liberală. Trimiterea repetată la un termen mai lung ne face să uităm că pe termen lung vom fi pur şi simplu într-un alt termen scurt.
Deciziile de unificare pe centru-dreapta cu PDL şi afilierea la PPE nu sunt în niciun caz adrese populiste căci ele nu sunt teme populare. Opinia publică şi în primul rând poporul liberal (votanţii ce se declară constant de partea liberalilor) nu a fost şi nu este încă favorabilă noilor decizii ale PNL. Îndoielile sunt legate îndeosebi de petele încă vizibile ale trecutului băsist pe îmbrăcămintea mai nouă a PDL. Citat de Cicero într-o împrejurare ce-i părea defavorabilă, Socrate spunea că opinia publica e " amanta falselor valori". Însă întrebarea cea mai simplă şi perfect democratică "de ce să vă votez" nu e falsă. Noi ,PNL, am decis dar ce răspunderi ne asumăm NU pentru noi înşine ci pentru cei pe care-i chemăm să ne urmeze?
Primul răspuns este acela că o democraţie simplificată în care banii publici şi justiţia pot fi sub stăpânirea unor grupuri de partid şi unor clanuri de putere politică nu a putut şi nici nu va putea aduce vreodată românilor o viaţă decentă şi respectabilă în libertăţi şi drepturi precum în Democraţiile europene pe care le invidiem. Vrem o democraţie bogată şi pluralistă. Asta impune un echilibru politic între centru-stânga şi centru-dreapta. Unificarea dreptei e soluţia.
Noul PNL poate fi şi noua libertate, noul parteneriat cu talentele şi intreprinzătorii români, noul program de dezvoltare al României, noile străpungeri ale României în lume.
Există o îndoială grea şi persistentă faţă de discursul politic. Nu e numai la noi. Vedeam surprins că în SUA cota de încredere a americanilor in Congres e doar de 7% ! Însă o îndoială sistematică nu ne poate conduce la o decizie fermă.
Un proiect pentru România? Poate că i-a sosit ceasul pentru a depăşi o amarnică şi descurajantă stagnare.
Citește pe Antena3.ro
